“We hold these truths to be self-evident, that all men are created equal, that they are endowed by their Creator with certain unalienable Rights, that among these are Life, Liberty and the pursuit of Happiness.”

-Thomas Jefferson, 1776

Timbrul de mediu. Taxa de poluare.

Iul 02, 14 Timbrul de mediu. Taxa de poluare.

Postat de in Contencios Administrativ, Stiri Juridice

Noi te ajutam sa-ti recuperezi taxa de poluare/timbrul de mediu! Pe rolul diferitelor instanţe din ţară au fost înregistrate şi câştigate deja zeci de procese în care s-a cerut returnarea timbrului de mediu sau evitarea plăţii acestuia. Timbrul de mediu continua sa starneasca o serie de controverse, mai ales ca el poate fi contestat de contribuabili in instanta. Timbrul de mediu, ce inlocuieste vechea taxa de poluare, se plateste incepand din martie 2013, fiind reglementat de OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.  In toate versiunile sale, O.U.G. nr. 50/2008 sau O.U.G. 9/2013, legislatia noastra instituie un regim de impozitare care descurajeaza inmatricularea in Romania a unor autovehicule de ocazie cumparate din alte state membre, pentru acest motiv, fiind contrara articolului 110 TFUE. Ca si taxa de poluare, timbrul de mediu constituie o noua incalcare a dispozitiilor Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, fiind nelegala, discriminatorie, ingradind dreptul la libera circulatie a marfurilor in interiorul Uniunii Europene. Cabinetul nostru a asistat cu succes mai multi clienti in recuperarea de la stat a sumelor platite ca taxa de inmatriculare, in diferitele forme sub care s-au regasit acestea de-a lungul timpului in legislatia romaneasca....

Continuare

Clauze abuzive banci. Stabilizarea (inghetarea) cursului de schimb CHF – leu la momentul semnarii contractului, curs care sa fie valabil pe toata perioada derularii contractului

Iul 02, 14 Clauze abuzive banci. Stabilizarea (inghetarea) cursului de schimb CHF – leu la momentul semnarii contractului, curs care sa fie  valabil pe toata perioada derularii contractului

Postat de in Drept Bancar, Drept Civil, Stiri Juridice

Tribunalul Dolj a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), admiţând întrebări preliminare într-un proces pe îngheţarea cursului CHF/leu. Este pentru prima dată la noi când un tribunal transmite Înaltei Curţi întrebări preliminare. Au mai fost admise astfel de întrebări, tot pe îngheţarea francului elveţian la valoarea istorică, de către alte două tribunale, care au sesizat Curtea Europeană de Justiţie (CJUE). Hotărârile luate de ÎCCJ vor fi aplicate în toate dosarele similare, din toată ţara, în aceeaşi manieră în care sunt obligatorii erga omnes soluţiile din procesele de acest tip ale ANPC. Însă, până când Înalta Curte se va pronunţa, respectiv până în luna octombrie, vor fi suspendate majoritatea proceselor cu aceeaşi speţă. Atat Legea 193/200 cat si Directiva nr.93/13 CEE a Consiliului Comunitatii Europene contin o lista a clauzelor care sunt considerate de iure abuzive. In aceasta lista, la alin.1 litera p, respectiv litera 1 se mentioneaza ca este abuziva clauza prin care se da posibilitatea unui furnizor de servicii (Banca) sa creasca pretul. Alin. 2 al acelorasi acte normative la lit.a respectiv c., statueaza o serie de exceptari de la aplicarea caracterului abuziv, stabilind ca modificarea pretului in functie de modificarea unei rate de pe piata fiananciara, inseamna ca petentul contestator se afla in fata unei clauze abuzive. Clauza contractuala cea mai frecvent întâlnita este cea care prevede dreptul băncilor de a revizui dobanda, de a percepe comisionul de acordare (nejustificat de mare în comparaţie cu munca depusă de bancă pentru întocmirea dosarului de credit), comisionul de administrare, de rambursare anticipata dar si alte comisioane. Acestea sunt percepute de catre banci in mod ilegal şi abuziv, doar instanţa fiind singura in masura de a constata caracterul abuziv al clauzelor si de a sancţiona cu nulitate absolută aceste clauze, dispunand restituirea sumelor incasate abuziv si renegocierea contractelor bancare. Deoarece bancile si-au luat libertatea de a nu se raporta nici unui indice BNR sau Libor/Eurobor/Robor, care au avut un grafic de evolutie in mare parte descrescator, acestea nu au mai redus, dobanda clientilor, asa...

Continuare

Intoarcerea executarii silite. AVAS/FNI.

Iun 30, 14 Intoarcerea executarii silite. AVAS/FNI.

Postat de in Contencios Administrativ

Prin legea nr. 333/2001 privind unele masuri pentru diminuarea consecintelor incetarii rascumpararii de unitati de fond de catre Fondul National de Investitii, cu completarile ulterioare, AVAS a preluat fara plata toate drepturile si obligatiile CEC SA, rezultate din acte juridice incheiate de acesta cu FNI si/sau cu SOV INVEST SA. La data intrarii in vigoare a acestei legi AVAS se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale CEC SA, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent daca este vorba de faza de judecata sau de executare silita. In acest context AVAS a facut platii voluntari, incepand din anul 2007, in favoarea investitorilor FNI, in baza sentintelor judecatoresti, in limita incasarilor inregistrate de institutie. Incepand din luna octombrie 2008, pe fondul lipsei de lichiditate, AVAS a incetat aceste plati, fapt ce a condus la initierea de catre investitorii FNI, prin birourile executorilor judecatoresti, infiintarii de popriri pe toate conturile deschise la trezorerie si EXIMBANK, fapt ce a condus la indisponibilizarea sumelor incasate in conturile AVAS. Unii dintre pagubitii FNI, au apelat la diversi executori judecatoresti mai putin competenti pentru a executa silit AVAS-ul. Acestia din cauza necunoasterii legii au cerut incuviintarea executarii silite judecatoriei necompetente, eroare urmata de o serie de contestatii la executare formulate de AVAS, culminate cu Intoarcerea executarii silite, pagubitii fiind obligati sa restituie sumele obtinute cu mult efort in urma unor procese cu FNI-ul, ce s-au derulat pe parcursul a 10 ani. Ce este de facut? Mai exista vreo sansa de castigare a acestor procese? Solutia ar fi apelarea unui avocat specializat pe astfel de probleme din cadrul cabinetului nostru. Exista posibilitatea invocării compensaţiei judecatoresti între creditor şi debitor inclusiv în cazul executării silite prin...

Continuare

Divort. Efectele divortului

Iun 30, 14 Divort. Efectele divortului

Postat de in Drept Civil

Instanţa competentă (1) Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul. (2) Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti. Cererea reconvenţională (1) Soţul pârât poate să facă şi el cerere de divorţ, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care a fost citat în mod legal, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Pentru faptele petrecute după această dată pârâtul va putea face cerere până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului. (2) Cererea pârâtului se va face la aceeaşi instanţă şi se va judeca împreună cu cererea reclamantului. (3) În cazul în care motivele divorţului s-au ivit după începerea dezbaterilor asupra fondului la prima instanţă şi în timp ce judecata primei cereri se află în apel, cererea pârâtului va putea fi făcută direct la instanţa învestită cu judecarea apelului. (4) Neintroducerea cererii în termenele arătate la alin. (1) şi (3) atrage decăderea soţului pârât din dreptul de a cere divorţul pentru acele motive. Dacă cererea reclamantului a fost respinsă, soţul pârât poate cere divorţul pentru motive ivite ulterior. Cereri accesorii şi incidentale (1) La cerere, instanţa de divorţ se pronunţă şi cu privire la: a) exercitarea autorităţii părinteşti, contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, locuinţa copilului şi dreptul părintelui de a avea legături personale cu acesta; b) numele soţilor după divorţ; c) locuinţa familiei; d) despăgubirea pretinsă pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca...

Continuare

Cesiunea contractelor de credit bancar catre societatile de recuperare

In cazul in care imprumutatii bancilor ajung in situatia de a fi cesionati catre firme de recuperare pentru intarziere la plata ratelor, pot solicita in instanta constatarea nulitatii absolute a contractului de cesiune pentru neindeplinireaconditiilor de forma si fond, obligatorii pentru incheierea valabila a contractului de cesiune, precum si mentinerea valabilitatii contractului de imprumut. Bancile care nu au avizul BNR care sa le permita efectuarea de astfel de operatiuni, nu pot avea calitatea de cedent in mod valabil, cat timp legea impune limite imperative in acest sens. Astfel, se incalca principiul specialitatii capacitatii de folosinta al institutiilor de credit. Cu alte cuvinte cesiunea de creanta realizata de institutiile de credit capata un caracter comercial dar nu figureaza printre activitatile prevazute in obiectul de activitate al acestora, autorizate in conditiile legii. Inopozabilitatea Contractului de cesiune. Conform art. 1393 Cod civil, lipsa notificarii debitorului cedat cu privire la cesiunea Contractului de imprumut bancar, este un motiv pentru care Contractul de cesiune creanta este inopozabil debitorului, lipsa notificarii conducand la ineficacitatea actului juridic. Lipa notificarii contravene si Deciziei nr. 2852/10.10.2006 a ICCJ care a statuat ca “atata timp cat debitorul nu a fost notificat in scris in legatura cu realizarea acestei cesiuni prin inscrierea contractului la Arhiva de Garantii Reale Imobiliare, cesiunea nu-I este opozabila debitorului”. Pe temeiul art. 6 alin. (2) Noul Cod civil şi al art. 3 din Legea nr. 71/2011, legea în vigoare la data încheierii unui act juridic va reglementa atât efectele trecute, adică efectele care s-au produs sub imperiul ei (principiul neretroactivitătii), cât şi efectele viitoare, adică efectele care se vor produce după intrarea în vigoare a legii noi (ultraactivitatea legii vechi). In lipsa unor derogări exprese în Legea nr. 71/2011, cauzelor de ineficacitate li se aplică legea în vigoare la data încheierii actului juridic, chiar dacă împrejurarea ce a condus la ineficacitatea actului a survenit sub imperiul noii...

Continuare