“We hold these truths to be self-evident, that all men are created equal, that they are endowed by their Creator with certain unalienable Rights, that among these are Life, Liberty and the pursuit of Happiness.”

-Thomas Jefferson, 1776

Uzufruct viager

Pentru consultanta juridica, va rugam sa trimiteti problema dvs. in scris la adresa de email: avocat_leon@yahoo.com sau pe site si sa achitati onorariul pentru consultanta on line in cuantum de 100 lei in contul IBAN  RO12RNCB0278000439710011 , BCR Sucursala Serban Voda, Bucuresti. Titular: Leon Carmen Mirela, reprezentand consultanta juridica.   Uzufructul – dezmembrămământ al dreptului de proprietate. Dreptul de proprietate este un drept complet conferind cele trei atribute cunoscute: usus, fructus şi abusus adică posesia, folosinţa şi dispoziţia. Este însă posibil ca proprietarul să păstreze numai o parte din atributele proprietăţii, cealaltă parte aparţinând altei  persoane care va fi, la rândul ei, titular de drepturi reale cunoscute sub denumirea de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Acestea sunt: dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaţie, dreptul de servitute şi dreptul de superficie. Potrivit art. 703 coroborat cu art. 551 pct. 3 Cod civil, uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa, drept ce îl exercită cel mult până la încetarea sa din viaţă sau în cazul persoanelor juridice pe o perioadă de maxim 30 de ani. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu şi de a-l înstrăina. Uzufructul nu este altceva decât rezultatul dezmembrării dreptului de proprietate în elementele sale şi atribuirii unora dintre ele (ius abutendi) proprietarului, altora (ius possidendi, ius utendi şi ius fruendi) unei alte persoane, numite uzufructuar. Proprietarul păstrează numai dreptul de dispoziţie a bunului, posesiunea şi folosinţa atribuind-o uzufructuarului. Acesta este motivul pentru care o astfel de proprietate se numeşte nudă proprietate (goală sau fără conţinut), iar proprietarul, nudul proprietar. Când uzufructul are ca obiect bunuri imobile, actul juridic va trebui să îmbrace, sub sancţiunea nulităţii absolute, forma autentică, prin urmare, dreptul de uzufruct urmează a fi intabulat în Cartea Funciară, notarul care autentifică actul având obligaţia de a îndeplini formalităţile de publicitate imobiliară. In urma constituirii dreptului de uzufruct, indiferent că...

Continuare

Custodia comuna versus Autoritatea parinteasca in Noul Cod Civil

La data de 1 octombrie 2011 vechiul Cod al Familiei a fost inlocuit cu noul Cod Civil care a intrat in vigoare in conformitate cu Legea nr. 287/2009 republicata la data de 15 iulie 2011, si care introduce o noua institutie, cea a autoritatii parintesti. În limbaj obisnuit se foloseşte sintagma „custodia copiilor”, termen împrumutat din alte sisteme de drept, care nu se suprapune identic cu exercitarea autorităţii părinteşti după divorţ. Codul civil din Quebec a avut o influență semnificativă în redactarea noului Cod civil al României. Astfel ca, se impune o precizare de ordin terminologic, în sensul că termenul de „custodie a copilului”, folosit în unele expuneri sau chiar publicaţii este unul impropriu, care constituie o traducere greşită din limba engleză, aceasta nefiind similar cu cel de „autoritate părintească”. În Codul civil al provinciei Quebec, care este redactat atât în limba franceză, cât şi în cea engleză, termenul de „custody”, cu echivalentul „garde de l’enfant” în varianta franceză este diferit de cel de „parental authority”. Confuzia dintre cele două noţiuni îşi are sorgintea în modul în care a fost preluată această instituţie din Codul civil Quebec, care reglementează, pe lângă noţiunea de „autoritate părintească şi exercitare a acesteia în comun”, noţiunile de „custody”, respectiv „la garde”. In legea franceză, noţiunea de „garde de l’enfant” a fost înlocuită cu cea de „autorité parentale”, aşa cum şi la noi „încredinţarea copilului spre creştere şi educare” a fost înlocuită cu cea de „autoritate părintească”. Autoritatea parentala comuna înseamnă egalitatea drepturilor și îndatoririlor tatălui și mamei, incluzand printre altele incredintarea copilului, supravegherea acestuia, deciziile cu privire la religia copilului, la intervențiile medicale, la întreținerea si educatia copilului. Noua institutie a recunoscut in mod explicit dreptul fundamental al copiilor de a fi crescuti si ingrijiti de catre ambii parinti, indiferent de raporturile juridice dintre acestia, prevazandu-se faptul ca dupa divort autoritatea parinteasca revine ambilor parinti, si nu doar unuia dintre ei, cum prevedeau regulile aplicabile inainte de intrarea in vigoare a acestui act normativ, cand scindarea autoritatii parintesti si incredintarea minorului unuia dintre...

Continuare

Alcoolemia la volan, art. 336 Cod penal. Contraventie vs. infractiune

ALCOOLEMIA LA VOLAN / PRELEVAREA MOSTRELOR BIOLOGICE Nerespectarea dispozitiilor privind circulatia pe drumurile publice, care întruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, atrage raspunderea penala si se sanctioneaza conform  conform legii. Printre cele mai importante schimbari introduse de noul Cod Penal se numara si sistemul de pedepse dedicat infractiunilor contra sigurantei circulatiei pe drumurile publice. Potrivit conţinutului art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, sau cel al art. 336 alin. (1) C. pen. (în vigoare de la 01.02.2014, „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”. Astfel, conform noilor norme, soferii care au o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange vor putea fi pedepsiti doar cu o amenda penala si in cazul in care soferii refuza recoltarea probelor biologice, pedeapsa scade. Astfel, daca pana in prezent, refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice necesare in vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei unor substante psihoactive se pedepsea cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, Noul cod penal reduce cu doi ani sanctiunea. Prin urmare,  conform noilor reguli, soferii care refuza sa le fie prelevate mostre pentru depistarea alcoolemiei risca inchisoare de la 1 la 5 ani. Prin modificarea conținutului infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, legiuitorul a urmărit eliminarea posibilității unei estimări retroactive a alcoolemiei, în scopul evitării inconvenientelor create de această estimare. Soluția legislativă prevăzută de art. 87 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 impunea calculul retroactiv al alcoolemiei, care consta în determinarea îmbibației de alcool existente la momentul conducerii autovehiculului și necesita recoltarea a două probe de sânge pentru stabilirea fazei intoxicației etilice (absorbție sau eliminare) și a ratei de eliminare individuală, în perspectiva solicitării expertizei de estimare retroactivă a alcoolemiei. Fiind sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea...

Continuare

Totul despre Ordinul de Protectie.

Sep 04, 14 Totul despre Ordinul de Protectie.

Postat de in Drept Civil, Dreptul Familiei

Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmatoarele masuri – obligatii sau interdictii: a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei; c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima; d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic; f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.   Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului In vederea emiterii ordinului de protecţie trebuie să existe următoarele condiţii: a) Existenţa cererii persoanei a cărei viaţă, integritate fizică ori psihică sau a cărei libertate este pusă în pericol; b) Să existe o stare de pericol; c) Starea de pericol să fie reprezentată de existenţa unui act de violenţă; d) Starea de pericol să fie provocată de un membru al...

Continuare

Totul despre PARTAJ

Aug 18, 14 Totul despre PARTAJ

Postat de in Drept Civil, Drept Locativ

Regulile esenţiale se regăsesc în dreptul material – Codul civil. Proprietatea comună presupune că dreptul de proprietate privată are doi sau mai mulţi titulari. Formele proprietăţii comune Proprietatea comună are următoarele forme: • proprietatea pe cote-părţi (coproprietatea), care poate fi obişnuită sau forţată • proprietatea în devălmăşie (devălmăşia). În cazul coproprietăţii, prin partaj, bunul sau bunurile stăpânite în comun pe cote-părţi sunt împărţite materialmente între copărtaşi, fiecare dintre aceştia devenind proprietarul exclusiv aspra unui anume bun sau părţi materiale din bun dintre cele ce formau obiectul coproprietăţii; în cazul încetării devălmăşiei (bunul sau bunurile stăpânite în comun de mai multe persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate din dreptul de proprietate) se poate realiza partajul astfel încât asupra bunului sau bunurilor va exista un drept de proprietate exclusiv. În cazul partajului de bunuri comune ale soţilor se aplică regulile speciale referitoare la efectele regimurilor matrimoniale, ale convenţiilor matrimoniale şi la efectele divorţului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soţi. Când poate fi cerut partajul? De regulă partajul poate fi cerut oricând, cu excepţia situaţiei în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească. Partajul poate fi suspendat prin convenţie încheiată în formă autentică şi supusă formalităţilor de publicitate prevăzute de lege, pentru o perioadă de maxim 5 ani; poate fi suspendat şi prin hotărâre judecătorească pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave celorlalţi coproprietari. Felurile partajului Partajul poate fi convenţional (prin bună învoială) sau judiciar (prin hotărâre judecătorească); dacă un coproprietar este lipsit de capacitate de exerciţiu ori are capacitate de exerciţiu restrânsă, partajul va putea fi făcut prin bună învoială numai cu autorizarea instanţei de tutelă, precum şi, dacă este cazul, a ocrotitorului legal. În cazul proprietăţii periodice şi în celelalte cazuri de coproprietate forţată, partajul este posibil numai prin bună învoială; partajul prin bună învoială poate fi desfiinţat pentru aceleaşi cauze ca şi contractele; partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută. Partajul este inadmisibil...

Continuare