“We hold these truths to be self-evident, that all men are created equal, that they are endowed by their Creator with certain unalienable Rights, that among these are Life, Liberty and the pursuit of Happiness.”

-Thomas Jefferson, 1776

Societatile de recuperari creante sunt la LIMITA LEGALITATII.

In cazul in care imprumutatii bancilor ajung in situatia de a fi cesionati catre firme de recuperare pentru intarziere la plata ratelor, pot solicita in instanta constatarea nulitatii absolute a contractului de cesiune pentru neindeplinirea conditiilor de forma si fond, obligatorii pentru incheierea valabila a contractului de cesiune, precum si mentinerea valabilitatii contractului de imprumut. Bancile care nu au avizul BNR care sa le permita efectuarea de astfel de operatiuni, nu pot avea calitatea de cedent in mod valabil, cat timp legea impune limite imperative in acest sens. Astfel, se incalca principiul specialitatii capacitatii de folosinta al institutiilor de credit Cu alte cuvinte cesiunea de creanta realizata de institutiile de credit capata un caracter comercial dar nu figureaza printre activitatile prevazute in obiectul de activitate al acestora, autorizate in conditiile legii. Inopozabilitatea Contractului de cesiune. Conform art. 1393 Cod civil, lipsa notificarii debitorului cedat cu privire la cesiunea Contractului de imprumut bancar, este un motiv pentru care Contractul de cesiune creanta este inopozabil debitorului, lipsa notificarii conducand la ineficacitatea actului juridic. Lipsa notificarii contravine si Deciziei nr. 2852/10.10.2006 a ICCJ care a statuat ca “atata timp cat debitorul nu a fost notificat in scris in legatura cu realizarea acestei cesiuni prin inscrierea contractului la Arhiva de Garantii Reale Imobiliare, cesiunea nu-I este opozabila debitorului”. Pe temeiul art. 6 alin. (2) Noul Cod civil şi al art. 3 din Legea nr. 71/2011, legea în vigoare la data încheierii unui act juridic va reglementa atât efectele trecute, adică efectele care s-au produs sub imperiul ei (principiul neretroactivitătii), cât şi efectele viitoare, adică efectele care se vor produce după intrarea în vigoare a legii noi (ultraactivitatea legii vechi). In lipsa unor derogări exprese în Legea nr. 71/2011, cauzelor de ineficacitate li se aplică legea în vigoare la data încheierii actului juridic, chiar dacă împrejurarea ce a condus la ineficacitatea actului a survenit sub imperiul noii...

Continuare

Clauze abuzive banci. Stabilizarea (inghetarea) cursului de schimb CHF – leu la momentul semnarii contractului, curs care sa fie valabil pe toata perioada derularii contractului

Tribunalul Dolj a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), admiţând întrebări preliminare într-un proces pe îngheţarea cursului CHF/leu. Este pentru prima dată la noi când un tribunal transmite Înaltei Curţi întrebări preliminare. Au mai fost admise astfel de întrebări, tot pe îngheţarea francului elveţian la valoarea istorică, de către alte două tribunale, care au sesizat Curtea Europeană de Justiţie (CJUE). Hotărârile luate de ÎCCJ vor fi aplicate în toate dosarele similare, din toată ţara, în aceeaşi manieră în care sunt obligatorii erga omnes soluţiile din procesele de acest tip ale ANPC. Însă, până când Înalta Curte se va pronunţa, respectiv până în luna octombrie, vor fi suspendate majoritatea proceselor cu aceeaşi speţă. Atat Legea 193/200 cat si Directiva nr.93/13 CEE a Consiliului Comunitatii Europene contin o lista a clauzelor care sunt considerate de iure abuzive. In aceasta lista, la alin.1 litera p, respectiv litera 1 se mentioneaza ca este abuziva clauza prin care se da posibilitatea unui furnizor de servicii (Banca) sa creasca pretul. Alin. 2 al acelorasi acte normative la lit.a respectiv c., statueaza o serie de exceptari de la aplicarea caracterului abuziv, stabilind ca modificarea pretului in functie de modificarea unei rate de pe piata fiananciara, inseamna ca petentul contestator se afla in fata unei clauze abuzive. Clauza contractuala cea mai frecvent întâlnita este cea care prevede dreptul băncilor de a revizui dobanda, de a percepe comisionul de acordare (nejustificat de mare în comparaţie cu munca depusă de bancă pentru întocmirea dosarului de credit), comisionul de administrare, de rambursare anticipata dar si alte comisioane. Acestea sunt percepute de catre banci in mod ilegal şi abuziv, doar instanţa fiind singura in masura de a constata caracterul abuziv al clauzelor si de a sancţiona cu nulitate absolută aceste clauze, dispunand restituirea sumelor incasate abuziv si renegocierea contractelor bancare. Deoarece bancile si-au luat libertatea de a nu se raporta nici unui indice BNR sau Libor/Eurobor/Robor, care au avut un grafic de evolutie in mare parte descrescator, acestea nu au mai redus, dobanda clientilor, asa...

Continuare

Cesiunea contractelor de credit bancar catre societatile de recuperare

In cazul in care imprumutatii bancilor ajung in situatia de a fi cesionati catre firme de recuperare pentru intarziere la plata ratelor, pot solicita in instanta constatarea nulitatii absolute a contractului de cesiune pentru neindeplinireaconditiilor de forma si fond, obligatorii pentru incheierea valabila a contractului de cesiune, precum si mentinerea valabilitatii contractului de imprumut. Bancile care nu au avizul BNR care sa le permita efectuarea de astfel de operatiuni, nu pot avea calitatea de cedent in mod valabil, cat timp legea impune limite imperative in acest sens. Astfel, se incalca principiul specialitatii capacitatii de folosinta al institutiilor de credit. Cu alte cuvinte cesiunea de creanta realizata de institutiile de credit capata un caracter comercial dar nu figureaza printre activitatile prevazute in obiectul de activitate al acestora, autorizate in conditiile legii. Inopozabilitatea Contractului de cesiune. Conform art. 1393 Cod civil, lipsa notificarii debitorului cedat cu privire la cesiunea Contractului de imprumut bancar, este un motiv pentru care Contractul de cesiune creanta este inopozabil debitorului, lipsa notificarii conducand la ineficacitatea actului juridic. Lipa notificarii contravene si Deciziei nr. 2852/10.10.2006 a ICCJ care a statuat ca “atata timp cat debitorul nu a fost notificat in scris in legatura cu realizarea acestei cesiuni prin inscrierea contractului la Arhiva de Garantii Reale Imobiliare, cesiunea nu-I este opozabila debitorului”. Pe temeiul art. 6 alin. (2) Noul Cod civil şi al art. 3 din Legea nr. 71/2011, legea în vigoare la data încheierii unui act juridic va reglementa atât efectele trecute, adică efectele care s-au produs sub imperiul ei (principiul neretroactivitătii), cât şi efectele viitoare, adică efectele care se vor produce după intrarea în vigoare a legii noi (ultraactivitatea legii vechi). In lipsa unor derogări exprese în Legea nr. 71/2011, cauzelor de ineficacitate li se aplică legea în vigoare la data încheierii actului juridic, chiar dacă împrejurarea ce a condus la ineficacitatea actului a survenit sub imperiul noii...

Continuare