“We hold these truths to be self-evident, that all men are created equal, that they are endowed by their Creator with certain unalienable Rights, that among these are Life, Liberty and the pursuit of Happiness.”

-Thomas Jefferson, 1776

Contestatie la executare silita prin invocarea prescriptiei sau a perimarii. Contestatie impotriva societatilor de recuperare Kruk, SeCapital SaRL , EOS KSI Romania, DDM Invest, GetBack Recovery.

Multe dintre societatile de recuperari creante, isi executa silit clientii in temeiul unor titluri executorii prescrise, in cazul in care debitorii nu iau masuri impotriva acestora. Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită, adica de cand clientul debitor a inceput sa inregistreze intarzieri la banca, fara ca acestea sa fie intrerupte de alte plati sau de recunoasterea creantei. Prescripţia nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate. Aceasta trebuie sa formuleze contestatie la executare in termen de 15 zile de la primirea somatiei. Prescripţia stinge dreptul de a obţine executarea silită şi orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie. Pentru urgente sunati  la nr. 0723.646.221, nu scrieti pe site! Va prezentam mai jos,  procese castigate de cabinetul nostru, prin invocarea prescriptiei dreptului de a cerere  executarea silita, prin invocarea lipsei caracterului cert al creantei etc.: http://portal.just.ro/4/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=400000000360306&id_inst=4 http://portal.just.ro/302/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30200000000322798&id_inst=302 http://portal.just.ro/301/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30100000000541838&id_inst=301 http://portal.just.ro/299/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=29900000000702892&id_inst=299 http://portal.just.ro/302/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30200000000322824&id_inst=302 http://portal.just.ro/303/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=29900000000701921&id_inst=303 http://portal.just.ro/211/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=21100000000323241&id_inst=211 http://portal.just.ro/94/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=9400000000159112&id_inst=94 http://portal.just.ro/211/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=21100000000322702&id_inst=211 http://portal.just.ro/302/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30200000000310043&id_inst=302 http://portal.just.ro/325/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=32500000000328327&id_inst=325 http://portal.just.ro/40/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30000000000402327&id_inst=40 http://portal.just.ro/302/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30200000000312880&id_inst=302 http://portal.just.ro/4/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=400000000348764&id_inst=4 http://portal.just.ro/4/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=400000000344503&id_inst=4 http://portal.just.ro/300/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30000000000436095&id_inst=300 http://portal.just.ro/302/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30200000000305735&id_inst=302 http://portal.just.ro/302/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30200000000296871&id_inst=302 http://portal.just.ro/204/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=20400000000059022&id_inst=204 http://portal.just.ro/196/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=19600000000150506&id_inst=196 http://portal.just.ro/281/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=28100000000265676&id_inst=281 http://portal.just.ro/302/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30200000000262657&id_inst=302 http://portal.just.ro/193/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30000000000402327&id_inst=193...

Continuare

Contestatia la executare in Noul Cod de Procedura Civila.

Iun 25, 15 Contestatia la executare in Noul Cod de Procedura Civila.

Postat de in Drept Civil, Drept Civil

Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii. Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.De asemenea, după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.Împărţirea bunurilor proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie poate fi hotărâtă, la cererea părţii interesate, şi în cadrul judecării contestaţiei la executare. Contestatie la executare silita (model) Sediul materiei: 711-719 C. proc. civ. 148-151 C. proc. civ. 192 C. proc. civ. 194-195 C. proc. civ. Instanţa ….. Domnule Preşedinte,  Subsemnatul, (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., având codul numeric personal ….., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la numitul (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în….., având următoarele date de contact, personal/reprezentat prin mandatar/prin reprezentant legal/prin reprezentant judiciar (nume ….., prenume …..)/reprezentat prin avocat (nume ….., prenume …..), cu sediul profesional în ….., având următoarele date de contact….. sau Subscris, (denumirea …..), cu sediul în ….., având codul unic de înregistrare/codul de identitate fiscală/numărul de înmatriculare în registrul comerţului/numărul de înscriere în registrul persoanelor juridice/contul bancar ….., cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la numitul (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., având următoarele date de contact/prin reprezentant (nume ….., prenume …..)/prin consilier juridic (nume ….., prenume …..)/prin avocat (nume ….., prenume …..), cu sediul profesional în ….., având următoarele date de contact ….. în contradictoriu cu intimatul (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în….., având codul numeric personal….., sau...

Continuare

ABUZUL DE DREPT PROCESUAL

Oct 05, 14 ABUZUL DE DREPT PROCESUAL

Postat de in Drept Civil

Abuzul de drept procesual.  Abuzul de drept procesual se poate manifesta sub multiple forme, cum ar fi: efectuarea unui act procedural în scopul tergiversării judecării procesului sau numai pentru a pune în dificultate partea adversă în probarea unor situaţii; cererea de măsuri asigurătorii excesive, care, prin numărul şi importanţa lor, depăşesc sfera interesului legitim privind conservarea creanţei deduse în faţa instanţei; introducerea contestaţiei la executare exclusiv în scopul şicanării creditorului şi întârzierii punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti; promovarea unei acţiuni în stabilirea paternităţii făcută în scopul şantajării pârâtului, care, în eventualitatea admiterii acţiunii respective, ar fi pus într-o situaţie neplăcută în propria-i familie sau la locul de muncă; promovarea cu rea-credinţă a unei acţiuni în pretenţii de către un creditor a cărui creanţă a fost onorată, dar care încearcă pe această cale să obţină o nouă plată; exercitarea cu mare întârziere a apelului sau a recursului de către partea ce a fost prezentă la pronunţarea hotărârii, profitând de faptul că hotărârea nu i-a fost comunicată, dacă aceasta este făcută în mod deliberat, cu scopul de a obţine despăgubiri cât mai mari. De asemenea, există Abuzul de drept procesual chiar atunci când titularul unui drept subiectiv promovează o acţiune în justiţie, aparent întemeiată, dar care, prin referire la comportamentul pârâtului, se relevă a fi inutilă. Uneori, chiar legea califică anumite acte ca abuzive; de exemplu, în cazul declinării competenţei, trimiterea dosarului instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională competent nu este împiedicată de exercitarea recursului de către partea care a invocat excepţia de necompetenţă ce a fost admisă. Potrivit legii, Abuzul de drept procesual se sancţionează, în principiu, cu obligarea la despăgubiri a celui vinovat de săvârşirea lui; pentru a nu se încălca principiul disponibilităţii, despăgubirile vor fi acordate numai la cerere, nu şi din oficiu. Intrucât niciun text de lege din Cod de proc. civila, nu se referă la condiţiile răspunderii pentru prejudiciul cauzat prin exercitarea abuzivă a unui drept procesual, se vor aplica regulile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie (art. 998 C. civ.);...

Continuare

Uzufruct viager

Pentru consultanta juridica, va rugam sa trimiteti problema dvs. in scris la adresa de email: avocat_leon@yahoo.com sau pe site si sa achitati onorariul pentru consultanta on line in cuantum de 100 lei in contul IBAN  RO12RNCB0278000439710011 , BCR Sucursala Serban Voda, Bucuresti. Titular: Leon Carmen Mirela, reprezentand consultanta juridica.   Uzufructul – dezmembrămământ al dreptului de proprietate. Dreptul de proprietate este un drept complet conferind cele trei atribute cunoscute: usus, fructus şi abusus adică posesia, folosinţa şi dispoziţia. Este însă posibil ca proprietarul să păstreze numai o parte din atributele proprietăţii, cealaltă parte aparţinând altei  persoane care va fi, la rândul ei, titular de drepturi reale cunoscute sub denumirea de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Acestea sunt: dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaţie, dreptul de servitute şi dreptul de superficie. Potrivit art. 703 coroborat cu art. 551 pct. 3 Cod civil, uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa, drept ce îl exercită cel mult până la încetarea sa din viaţă sau în cazul persoanelor juridice pe o perioadă de maxim 30 de ani. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu şi de a-l înstrăina. Uzufructul nu este altceva decât rezultatul dezmembrării dreptului de proprietate în elementele sale şi atribuirii unora dintre ele (ius abutendi) proprietarului, altora (ius possidendi, ius utendi şi ius fruendi) unei alte persoane, numite uzufructuar. Proprietarul păstrează numai dreptul de dispoziţie a bunului, posesiunea şi folosinţa atribuind-o uzufructuarului. Acesta este motivul pentru care o astfel de proprietate se numeşte nudă proprietate (goală sau fără conţinut), iar proprietarul, nudul proprietar. Când uzufructul are ca obiect bunuri imobile, actul juridic va trebui să îmbrace, sub sancţiunea nulităţii absolute, forma autentică, prin urmare, dreptul de uzufruct urmează a fi intabulat în Cartea Funciară, notarul care autentifică actul având obligaţia de a îndeplini formalităţile de publicitate imobiliară. In urma constituirii dreptului de uzufruct, indiferent că...

Continuare

Custodia comuna versus Autoritatea parinteasca in Noul Cod Civil

La data de 1 octombrie 2011 vechiul Cod al Familiei a fost inlocuit cu noul Cod Civil care a intrat in vigoare in conformitate cu Legea nr. 287/2009 republicata la data de 15 iulie 2011, si care introduce o noua institutie, cea a autoritatii parintesti. În limbaj obisnuit se foloseşte sintagma „custodia copiilor”, termen împrumutat din alte sisteme de drept, care nu se suprapune identic cu exercitarea autorităţii părinteşti după divorţ. Codul civil din Quebec a avut o influență semnificativă în redactarea noului Cod civil al României. Astfel ca, se impune o precizare de ordin terminologic, în sensul că termenul de „custodie a copilului”, folosit în unele expuneri sau chiar publicaţii este unul impropriu, care constituie o traducere greşită din limba engleză, aceasta nefiind similar cu cel de „autoritate părintească”. În Codul civil al provinciei Quebec, care este redactat atât în limba franceză, cât şi în cea engleză, termenul de „custody”, cu echivalentul „garde de l’enfant” în varianta franceză este diferit de cel de „parental authority”. Confuzia dintre cele două noţiuni îşi are sorgintea în modul în care a fost preluată această instituţie din Codul civil Quebec, care reglementează, pe lângă noţiunea de „autoritate părintească şi exercitare a acesteia în comun”, noţiunile de „custody”, respectiv „la garde”. In legea franceză, noţiunea de „garde de l’enfant” a fost înlocuită cu cea de „autorité parentale”, aşa cum şi la noi „încredinţarea copilului spre creştere şi educare” a fost înlocuită cu cea de „autoritate părintească”. Autoritatea parentala comuna înseamnă egalitatea drepturilor și îndatoririlor tatălui și mamei, incluzand printre altele incredintarea copilului, supravegherea acestuia, deciziile cu privire la religia copilului, la intervențiile medicale, la întreținerea si educatia copilului. Noua institutie a recunoscut in mod explicit dreptul fundamental al copiilor de a fi crescuti si ingrijiti de catre ambii parinti, indiferent de raporturile juridice dintre acestia, prevazandu-se faptul ca dupa divort autoritatea parinteasca revine ambilor parinti, si nu doar unuia dintre ei, cum prevedeau regulile aplicabile inainte de intrarea in vigoare a acestui act normativ, cand scindarea autoritatii parintesti si incredintarea minorului unuia dintre...

Continuare

Totul despre Ordinul de Protectie.

Sep 04, 14 Totul despre Ordinul de Protectie.

Postat de in Drept Civil, Dreptul Familiei

Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmatoarele masuri – obligatii sau interdictii: a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei; c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima; d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic; f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.   Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului In vederea emiterii ordinului de protecţie trebuie să existe următoarele condiţii: a) Existenţa cererii persoanei a cărei viaţă, integritate fizică ori psihică sau a cărei libertate este pusă în pericol; b) Să existe o stare de pericol; c) Starea de pericol să fie reprezentată de existenţa unui act de violenţă; d) Starea de pericol să fie provocată de un membru al...

Continuare