“We hold these truths to be self-evident, that all men are created equal, that they are endowed by their Creator with certain unalienable Rights, that among these are Life, Liberty and the pursuit of Happiness.”

-Thomas Jefferson, 1776

Tagada paternitatii. Stabilirea filiatiei

Apr 06, 16 Tagada paternitatii. Stabilirea filiatiei

Postat de in Dreptul Familiei

Stabilirea filiaţiei Art. 429 Cod procedura civila, reglementeaza acţiunea în tăgada paternităţii Acţiunea în tăgada paternităţii poate fi pornită de soţul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum şi de copil. Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată şi de moştenitorii acestora, în condiţiile legii. Acţiunea se introduce de către soţul mamei împotriva copilului; când acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva mamei sale şi, dacă este cazul, a altor moştenitori ai săi. Dacă soţul este pus sub interdicţie, acţiunea poate fi pornită de tutore, iar în lipsă, de un curator numit de instanţa judecătorească. Mama sau copilul poate introduce acţiunea împotriva soţului. Dacă acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor lui. Tatăl biologic poate introduce acţiunea împotriva soţului mamei şi a copilului. Dacă aceştia sunt decedaţi, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor. Contestarea filiaţiei faţă de tatăl din căsătorie Orice persoană interesată poate cere, oricând, instanţei să constate că nu sunt întrunite condiţiile pentru ca prezumţia de paternitate să se aplice unui copil înregistrat în actele de stare civilă ca fiind născut din căsătorie.   Procesele cabinetului nostru:...

Continuare

Registrul Comertului. Servicii. Tarife.

TARIFE SERVICII REGISTRUL COMERTULUI Consultanta juridica: 100 lei. Deplasare Registrul Comertului: 150 lei/deplasare. Servicii prestate COST TOTAL Onorariu – Taxe Registrul Comertului TERMEN Bucuresti-Ilfov Bucuresti-Ilfov Autorizare activitati 540 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Actualizare date de identificare 640 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Inregistrare si autorizare punct de lucru Cu Hotarare AGA/Decizie Asociat Unic pana in 1000 caractere 450 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Prelungire mandat administrator conform act constitutiv 450 RON (onorariu si TVA, nu include taxe)    5-10 ZILE Inchidere punct de lucru 390 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Inchidere punct de lucru si deschidere punct de lucru 575 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Suspendarea/reluarea activitatii 600 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Majorare capital social 690 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Numire administrator 680 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Revocare si schimbare de administrator 640 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Modificare obiect de activitate 750 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Recodificare (actualizare) obiect de activitate 320 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Extindere obiect de activitate 660 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Radiere obiect de activitate 640 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Prelungire sediu social 370 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Schimbare sediu social (in cadrul aceluiasi judet) 690 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Schimbare sediu social in alt judet 1000 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Prelungirea duratei de functionare 700 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Schimbare denumire firma 860 RON (include taxe la Registru, onorariu si TVA) 5-10 ZILE Cesiune Excludere 1 asociat 850 RON (include taxe la...

Continuare

Bilet la ordin completat tardiv, dupa termenul de decadere. Nevalabilitate. Somatie cambiala.

Completarea ilegala a cambiei/biletului la ordin de catre banci sau institutii financiare, cu depășirea termenului de 3 ani de la data emiterii, fara consimtamantul debitorului, determină nevalabilitatea titlului, aceasta procedura facand parte chiar din sfera penalului. În legătură cu biletul la ordin în alb, in doctrina există o controversă legată de posibilitatea ca părțile, printr-un act exterior biletului la ordin, să prelungească termenul de 3 ani în care trebuie completat titlul. Potrivit art. 12 din Legea nr. 58/1934, „posesorul decade din dreptul de a completa cambia in alb dupa trei ani de la data emiterii cambiei, textul fiind aplicabil si biletelor la ordin potrivit art. 106 din acelasi act normativ. De asemenea, Normele Cadru nr. 6/1994 privind comertul facut de institutiile de credit cu cambii si bilete la ordin prevede ca, completarea cambiei in alb va trebui sa se efectueze in termen de trei ani de la data reala a emiterii. Nerespectarea acestui termen, este sanctionata cu decaderea din dreptul de a completa biletul la ordin, dupa expirarea acestei perioade, biletul la ordin pierzandu-si forta executorie, decadere ce poate fi invocata atat de catre tragator, cat si de catre oricare dintre debitorii cambiali. Normele BNR nr. 6/1994, prevăd în mod clar și neechivoc că termenul de 3 ani nu poate fi prelungit. Este adevărat că normele BNR nu pot adăuga la lege, insa acestea nici nu stabilesc o altă natură juridică a termenului, fiind perfect valabile in limita domeniului lor de aplicare. Pentru a servi scopului de a garanta plata unor obligații a căror termen depășește limita celor 3 ani de la emiterea cambiei/biletului la ordin, există posibilitatea de a se solicita emiterea unui nou titlu de credit. Prelungirea termenului de 3 ani, este inacceptabila, in opinia noastra, deoarece ar presupune sa recunoastem implicit  dreptul de a renunța anticipat  la efectele decăderii, ceea ce este de neconceput si imposibil in mod legal, prin faptul că banca/institutia financiara, nu poate renunța anticipat la drepturile celorlalți ulteriori semnatari cambiali, căci le-ar agrava situația, prin prelungirea convențională a termenului făcută cu primul beneficiar, fără...

Continuare

Refuzul nejustificat al RADET Bucuresti, de a debransa, invocand art. 249 din Ordinul nr. 91/2007.

RADET nu se supune deciziei Inaltei Curti de Justitie si Casatie. Astfel, in actiunea inregistrata la sectia contencios administrativ, art. 249 din Ordin ANRSC 91/2007 “Deconectarile totale individuale nu se pot executa in acele condominii in care nu s-au produs deconectari anterioare” a fost ANULAT DEFINITIV si IREVOCABIL. Sesizată în baza prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Constanta, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr. 18/23.01.2013, in Dosar 1389/36/2012 in care a admis excepţia de nelegalitate a art.249 din Ordin nr.91/2007, constatand nelegalitatea art.249 din Ordinul nr.91/2007, iar la ICCJ, prin Decizia nr. 6351/25.09.2013, hotararea a ramas irevocabila. Cu toate acestea, RADET a refuzat debransarile a mii de solicitanti, ulterior emiterii Deciziei ICCJ, savarsind un abuz. In anul 2014 erau depuse la Radet circa 2000 de dosare pentru debransare, la care Radet a emis aviz nefavorabil, invocand art. 249,nerespectand Decizia ICCJ. Pentru a hotărî astfel, instanţa de contencios administrativ a constatat că, din modalitatea de formulare a dispoziţiilor art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 rezultă instituirea unei condiţii suplimentare faţă de prevederile art. 30 din Legea nr. 325/2006 şi anume, aceea ca anterior anului 2007, „într-un condominiu să fi fost efectuate deconectări individuale pentru a se aproba executarea unor deconectări ulterioare datei de intrare în vigoare a regulamentului aprobat prin ordinul dedus judecăţii”. Astfel ca, in conditiile in care RADET refuza in continuare sa dea avizul tehnic de debransare, solicitantii se pot adresa instantelor civile pentru a o obliga pe aceasta sa ii...

Continuare

Legea 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice. Falimentul personal.

Sep 12, 15 Legea 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice. Falimentul personal.

Postat de in Dreptul Insolventei

Legea nr. 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 464 din 26 iunie 2015 si va intra in vigoare la data de 26 decembrie 2015. Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situatiei financiare a debitorului persoana fizica, de buna-credinta, acoperirea intr-o masura cat mai mare a pasivului acestuia si descarcarea de datorii, in conditiile prezentei legi. Prevederile prezentei legi se bazeaza pe urmatoarele principii: acordarea unei sanse debitorilor de buna-credinta de redresare a situatiei financiare, prin intermediul unui plan de rambursare a datoriilor; facilitarea negocierii/renegocierii amiabile a creantelor si a incheierii unui acord al creditorilor cu debitorul asupra planului de rambursare a datoriilor; sprijinirea iesirii din starea de insolventa a debitorului, inclusiv prin descarcarea de datorii, in conditiile legii, intr-un mod sistematic si rational, astfel incat debitorul sa fie motivat sa faca eforturi pentru a desfasura activitati generatoare de venituri, sa fie facilitata reinsertia acestuia in mediul social si contributia sa la viata economica a comunitatii, conform cu nivelul de pregatire profesionala si experienta acumulata; maximizarea, printr-o procedura colectiva, a gradului de recuperare a creantelor si a gradului de valorificare a activelor, atunci cand este cazul; asigurarea, in cadrul procedurii colective, a unui tratament echitabil al creditorilor si a unui tratament egal pentru creditorii de acelasi rang; recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, avand la baza un set de reguli clar determinate si uniform aplicabile; asigurarea unor proceduri de insolventa eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare si derulare a procedurii intr-un termen rezonabil, intr-o maniera obiectiva si impartiala, cu minim de costuri pentru creditori, debitori, institutii si autoritati publice, precum si pentru orice alte entitasi implicate; asigurarea unui grad ridicat de transparenta si previzibilitate in procedura, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului si cu protejarea datelor cu caracter personal. Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor, pe masura ce acestea devin scadente. Insolventa debitorului se prezuma atunci cand...

Continuare

Actiunea in pretentii. Raspunderea civila delictuala. Corelatii intre raspunderea penala si raspunderea civila delictuala.

Ca forme specifice ale răspunderii juridice, răspunderea penală şi răspunderea civilă delictuală sunt instituţii juridice distincte reglementate de legea penală şi, respectiv, de legea civilă, având temeiuri, regimuri şi funcţii diferite, insa între cele două feluri de răspundere exista mai multe puncte de contact şi o oarecare întrepătrundere.  Răspunderea penală presupune săvârşirea unei fapte ilicite prevăzute de legea penală, în timp ce răspunderea civilă delictuală se angajează ori de câte ori, printr-o faptă ilicită săvârşită de o persoană, se cauzează un prejudiciu material sau moral unei alte persoane. Dacă fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu constituie în acelaşi timp şi infracţiune va fi angajată atât răspunderea civilă delictuală, cât şi răspunderea penală. In aceste cazuri, acţiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere a persoanelor care au săvârşit infracţiuni în scopul aplicării pedepsei prevăzute de lege, în timp ce acţiunea civilă, dimpotrivă, va avea ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente, în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracţiune. Acţiunea civilă poate fi alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă (art. 19-26 C. pr. pen.) sau poate fi formulată separat, în faţa instanţei civile, dacă persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, dacă procesul penal a fost suspendat sau dacă instanţa penală, prin hotărâre rămasă definitivă, a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă (art. 27-28 C. pr. pen.). In alte cazuri organul de cercetare penala, considera ca fapta pe care a savarsit-o invinuitul nu intruneste elementele constitutive ale unei fapte penale, ci este un litigiu de natura civila, „sugerand” partii vatamate o actiune in raspundere civila delictuala, respectiv o Actiune in pretentii, in instanta civila. Răspunderea civila delictuală. Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. În cazurile anume prevăzute...

Continuare