I
N
C
A
R
C
A

Blog

Autor av. Carmen Leon | iunie 30 , 2018 | 0

Cum se înfiintează o asociatie de proprietari?

Acte necesare

Statut / Act constitutiv

Acord de asociere

Obtinere hotarare judecatoreasca de infiintare a asociatiei

Depunerea dosarului la ANAF in vederea obtinerii CIF-ului

Depunerea la ANAF a formularului 10.

 

Potrivit Legii nr. 230/2007, asociația de proprietari are drept scop administrarea și gestionarea proprietății comune care, pe lângă drepturi, impune si obligații pentru toți proprietarii. 

Întrunire înaintea constituirii asociaţiei

Anterior adunării generale de constituire, proprietarii din clădirile cu mai multe apartamente se pot întruni pentru a hotărî cu privire la înființarea asociației de proprietari sau la transformarea asociației de locatari în asociație de proprietari. Totodată, vor hotărî și cu privire la persoana fizică sau juridică însărcinată cu întocmirea acordului de asociere și a statutului, cu privire la termenul de finalizare a acestora și la data de convocare a adunării de constituire. Hotărârea proprietarilor se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toți cei prezenți.

Cu cel puțin 10 zile înaintea datei fixate pentru adunarea generală de constituire, proprietarii se convoacă prin afișare într-un loc vizibil.

Înfiinţare

Asociația de proprietari se înființează prin acordul scris a cel puțin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor și spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, din cadrul unei clădiri. Acordul se consemnează într-un tabel nominal, anexă la acordul de asociere, tabel care va conține, în mod obligatoriu, următoarele:

  • numele și prenumele proprietarului;
  • adresa;
  • codul numeric personal + seria și numărul actului de identitate;
  • indicarea titlului de proprietate;
  • data exprimării voinței de asociere;
  • semnătura.

Dacă nu este întrunit cvorumul de jumătate plus unu (proprietari prezenţi), o nouă convocare va avea loc, după cel puțin 5 zile de la data primei convocări. În cazul în care nici la a doua convocare nu se poate realiza acordul de asociere din lipsa cvorumului, se face o a treia convocare, după cel puțin 5 zile de la data celei de-a doua convocări. După a treia convocare a adunării generale de constituire, acordul de asociere se consideră realizat, sub condiția exprimării voinței de asociere, consemnată în tabelul nominal, anexă la acordul de asociere, a cel puțin jumătate plus unu din numărul proprietarilor.

Reţinem şi faptul că, în adunarea generală de constituire se prezintă și se adoptă statutul asociației de proprietari, în care se vor cuprinde precizări cu privire la:

  • denumirea, forma juridică, sediul, durata de funcționare ale asociației de proprietari;
  • scopul și obiectul de activitate ale asociației de proprietari;
  • mijloacele materiale și bănești de care poate dispune asociația de proprietari; structura veniturilor și a cheltuielilor;
  • membrii asociației de proprietari, drepturile și obligațiile acestora;
  • structura organizatorică, modul de funcționare, managementul asociației de proprietari;
  • repartizarea cheltuielilor asociației de proprietari;
  • condițiile în care se dizolvă asociația de proprietari;
  • dispoziții finale, modalitatea de rezolvare a litigiilor, relațiile contractuale, penalizările, cazurile de urgență în care se permite accesul în apartament sau în spațiul său al unui delegat al asociației;
  • posibilitatea asigurării, după caz, a unui spațiu de administrare special amenajat, unde se va putea desfășura serviciul de administrare și în care pot fi păstrate în siguranță documentele asociației.

Acordul proprietarilor privind constituirea asociației de proprietari se consemnează într-un proces-verbal al adunării generale de constituire, întocmit în două exemplare originale, semnate de toți proprietarii care și-au dat consimțământul.

Proprietarii își dau consimțământul, de regulă, în adunarea de constituire. În cazul proprietarilor absenți, consimțământul poate fi exprimat prin semnarea procesului-verbal menţionat, în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc adunarea de constituire. Dacă un proprietar se află în imposibilitatea de a semna, se va consemna că acesta și-a dat consimțământul și se va face mențiune despre cauza acestei imposibilități.

ATENŢIE! În clădirile de locuințe cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociații de proprietari pe fiecare tronson ori scară în parte numai în condițiile în care nu există o proprietate comună aferentă tronsoanelor sau scărilor care nu poate fi delimitată.

Dacă este cazul, asociațiile de proprietari înființate pe scări sau tronsoane de clădire își reglementează între ele raporturile juridice cu privire la aspectele tehnice comune acestora, printr-o anexă la acordul de asociere.

Înregistrare

Cererea pentru dobândirea personalității juridice a asociației de proprietari împreună cu statutul, acordul de asociere și procesul-verbal al adunării generale de constituire se depun și se înregistrează la organul financiar local în a cărui rază teritorială se află clădirea.

Acordul de asociere trebuie să conțină:

  • adresa și individualizarea proprietății individuale, potrivit actului de proprietate;
  • numele și prenumele tuturor proprietarilor;
  • descrierea proprietății, cuprinzând: descrierea clădirii, structura clădirii, numărul de etaje, numărul de apartamente structurate pe număr de camere, numărul spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, suprafața terenului aferent clădirii;
  • enumerarea și descrierea părților aflate în proprietate comună;
  • cota-parte indiviză ce revine fiecărui proprietar din proprietatea comună.

Asociația de proprietari dobândește personalitate juridică în baza încheierii judecătorului-delegat desemnat la organul financiar local de către președintele judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială se află clădirea.

Încheierea se dă fără citarea părților și este executorie. Aceasta este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare. Apelul se judecă cu citarea părților.

Înscriere

Înscrierea ulterioară în asociația de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenți la adunarea generală de constituire se face la cererea scrisă a acestora, fără alte formalități.

Modificări

Pentru modificarea sau completarea statutului ori a acordului de asociere este necesar acordul a cel puțin 2/3 din numărul proprietarilor membri ai asociației de proprietari.

Orice modificare sau completare se înregistrează la judecătoria care a emis încheierea judecătorească de înființare, fără alte formalități.

Autor av. Carmen Leon | iunie 12 , 2018 | 0

În prezenta secțiune veți putea vizualiza onorariile estimative pe care le practică

Cabinetul de avocatura Leon si asociatii.

Menționăm de la început că acestor onorarii  vor fi adăugate , dacă este cazul, taxe de expediție, taxe judiciare sau extrajudiciare, cheltuieli de transport / cazare (în caz de deplasare în afara Bucureștiului) etc.

Mai jos vor fi prezentate cu titlu informativ onorarii posibile pentru diverse servicii juridice. Acestea vor fi majorate în funcție de complexitatea cazului și peste maximul stabilit numai  dacă   natura cazului impune activități de documentare suplimentare, altele decât cele obișnuite și avute în vedere la data stabilirii onorariilor orientative ori, dacă la momentul preluării lucrării de către avocat, nu au fost puse la dispoziție toate informațiile care, împreună, ar fi condus la stabilirea unui onorariu diferit față de cel oferit.

  • Onorariul pentru ora de consultanta initiala (onorariu orar) este identic, indiferent de ramura de drept (exceptie facand dreptul penal): 150 RON . Ora inițială de consultanță are o durată medie de până la 60 de minute (timp indivizibil). În funcție de timpul suplimentar, dacă este cazul, onorariul se va majora astfel: până la 15 min = 40 lei; 16-30 min = 75 lei; 31-45 min = 100 lei; 46-60 min = 150 lei.
  • Onorariul pentru ora de consultanta initiala drept penal: 250 RON – 500 RON – in functie de complexitate. Prima oră este indivizibilă. Majorarea onorariului se va efectua   astfel: până la 15 min = 40 lei, 16-30 min = 75 lei, 31-45 min = 100 lei, 46-60 min = 150 lei).
  • Onorariul perceput pe termen (în cauzele litigioase) este același, indiferent de natura litigiului (exclusiv drept penal – 350 RON / termen) și indiferent de durata procesului.
  • pentru litigii din afara Bucureștiului, onorariul pentru instanță se va aplica după cum urmează: la onorariul / term se vor adăuga: un onorariu pentru timpul suplimentar: 100 lei / oră (timp necesar deplasării – estimat prin contract) plus cheltuielile de deplasare / cazare dacă este cazul.
  • Plata onorariilor aferente termenelor de judecată se va face cel mai târziu înainte de prezentarea avocatului în instanță și cel mai devreme cu 24 de ore înainte de ziua stabilită pentru termenul respectiv.
  • Onorarii notificari / notificat:  250 RON – 450 RON (include taxa de expeditie, daca aceasta nu depaseste 10 RON / document).
  • Onorarii verificari contracte:  250 – 700 RON (si in afara timpului de consultanta, cand este cazul)
  • Onorarii de modificare a contractului (maximum 20% din contractul prezentat); 250 – 450 RON (nu include eventuala consultanta initiala, daca este cazul). Pentru modificari mai complexe / mai mari, onorariul se majoreaza corespunzator.
  • Onorarii redactare contracte civile : 400 RON – 850 RON – in functie de complexitate
  • Onorarii redactare contracte comerciale : de la 600 RON
  • Contracte de muncă cu clauze specifice / acte adiționale (redactări / interpretări / modificări):   250 – 650 RON

Contractele redactate pot fi atestate de avocat, la solicitarea clienților. Această atestare presupune prezența ambelor părți semnatare ale contractului. 

  • redactarea cererilor de chemare în judecată, cererile contraventionale, cererile de chemare în garanție, redactarea interogatoriilor, redactarea diverselor documente necesare în cadrul acțiunilor litigioase: 550  – 950 RON
  • redactare concluzii scrise / note de sedință: 350-900 lei (nu include onorariul pentru studierea prealabilă a cazului, acesta fiind distinct și prealabil)
  • analiza documentelor (ex: expertize judiciare) fără a intra în analiza cazului: 300-550 lei 
  • interpretare (explicare) hotărâri / decizii / sentințe judecătorești: 300-500 lei 
  • sinteze în diverse domenii ale legislației interne: 400 – 800 de lei (funcție de complexitatea și numărul domeniilor atinse). În măsura în care sinteza se va prezenta oral clientului, se alocă întâlnirii  15 minute netarifate suplimentar (incluse în onorariul sintezei efectuate)  apoi se percepe un onorariu de 30 lei/15min indivizibile.
  • sinteze legislative de drept european : 500 – 1000 RON
  • cereri de strămutare: 300-500 lei
  • activitati de atestare acte: 120 lei / document
  • cereri de scutire taxa judiciară de timbru, cereri de reexaminare: 250-400 lei

Onorarii analize caz

  • – pre-litigioase: de la  400 RON
  • – litigioase (aflate pe rolul instanțelor de judecată); de la  600 RON

Notă : întâlnirea pentru prezentarea analizei va fi de 75 lei / oră (prima oră indivizibilă), apoi pe indivizibilă fracțiune de 15 min: 25 lei / fracțiune timp.

Onorarii litigii

  • DREPTUL CIVIL :
  • iesiri din indiviziune de la 2150 RON
  • rezilieri / anulari contracte civile de la 1900 RON
  • raspundere delictuala etc: de la 1700 RON
  • uzucapiuni: de la 2500 RON
  • raspunderi contractuale – de la 1900 RON
  • LITIGII MUNCA : 1700 RON – 2500 RON

DREPTUL FAMILIEI

  • divort cu / fără minori: 1600 RON – 2700 RON
  • divort cu / fără minori inclusiv cu privire la partajul: de la 2500 RON
  • partaj după divort: de la 2100 RON
  • încredințări / reincredintări minori (stabilirea domiciliului minorului): 1700 – 2200 RON
  • pensii alimentare: 1800 RON
  • ordonanta presedintie de incredintare temporara minor / atribuire folosinta temporara locuinta / pensie alimentara; 1800-2700 RON – în functie de numarul de capete de cerere
  • divort cu reclamant / parat aflat in afara Romaniei – fara partaj (in imposibilitatea de prezentare) – 2500 RON – 3500 RON (include deplasarea avocatului pentru plata taxei judiciare de timbru in interesul clientului.)
  • ordin de protecție – 1800-2800 lei
  • tutela 1800 – 2800 RON
  • tăgada paternității: 2000 – 3000 lei
  • redactare document planificare familială – planning family (la instanța de judecată sau în scopul desfacerii căsătoriei la notariat): 750 – 1500 RON
  • redactare tranzacții: 1500 – 2000 RON

Alte onorarii estimative:

  • – diverse ordonante presedintiale: de la 1800 RON
  • – actiuni privind anularea clauzelor abuzive in contractele bancare – protectia consumatorului: 1800 RON – 2500 RON
  • – infiintari PFA – 750 RON.
  • infiintari intreprinderi familiale – 800 RON
  • infiintari SRL – 1500 RON – 2500 RON (in functie de numarul de asociati) Onorariul cuprinde: redactarea documentelor, rezervarea numelui societatii, atestarea documentelor, depunerea dosarului la ORC. Ridicarea de la ORC a actelor de finalizare a infiintării societății.
  • litigii asociatii proprietari – 1500 RON – 2500 RON

ONORARIILE SE ACHITĂ INTEGRAL, DE REGULA, LA SEMNAREA CONTRACTULUI DE ASISTENTA JURIDICA – dacă este vorba e un litigiu – ori ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRII .

Serviciile juridice pot fi oferite și clientilor din afara Bucureștiului indiferent de serviciile solicitate ( consultanta, redactari acte/notificări, contracte, analize caz, sinteze legislative etc).

 

Este imposibil să redau exemple de onorarii pentru toate ramurile de drept în care îmi desfășoară activitatea profesională, deoarece sunt prea multe de adăugat, dar se observă cu ușurință că media onorariilor nu este mare, deci nu poate varia prea mult în celelalte domenii.

Considerăm că aceste onorarii sunt la un limită pe care majoritatea o poate suporta, altfel intenția cabinetului este de a veni, astfel, în sprijinul celor care au nevoie de un avocat, dar nu permite să plătească o sumă mare de bani.

Singurele cerinte sunt ca fiecare client care beneficiaza de serviciile Cabinetului sa respecte programarile, termenele de plata si predarea documentelor (daca este cazul) si, in acelasi timp, va beneficia de respectarea programului de primire, corectitudine si respectarea termenelor stabilite pentru finalizarea lucrarilor.

Programările se fac anticipat la nr. 0723.646.221

  • În măsura în care apelul nu poate fi preluat, vă rugăm reveniți mai târziu.
  • Avocatul poate fi angajat într-o consultație juridică sau poate fi aflat în sala de judecată.
  • De asemenea, se pot realiza programari  si prin intermediul e-mail-ului , folosindadresa avocat_leon@yahoo.com.
  • Nu oferim consultatii juridice gratuite la telefon!

Autor av. Carmen Leon | mai 17 , 2018 | 0

Art. 1528 Cod Civil. Executarea obligaţiei de a face

(1) În cazul neexecutării unei obligaţii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuşi ori să facă să fie executată obligaţia.

(2) Cu excepţia cazului în care debitorul este de drept în întârziere, creditorul poate să exercite acest drept numai dacă îl înştiinţează pe debitor fie odată cu punerea în întârziere, fie ulterior acesteia.

Obligatia este definite de art. 1528 C.civ. ca fiind o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa execute o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata. Prin obligatie civila se intelege indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic de a avea o anumita conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ, care poate consta in a da, a face sau a nu face ceva, iar in caz de nevoie, poate fi impusa prin forta coercitiva a statului.

Obligatia civila presupune o indatorire a subiectului pasiv care prezinta urmatoarele trasaturi:

-indatorirea subiectului pasiv consta intr-o conduita corespunzatoare conduitei pe care o poate avea subiectul activ

-indatorirea subiectului pasiv poate consta intr-o actiune sau o abtinere

-in caz de nevoie, indatorirea poate fi impusa subiectului pasiv prin forta coercitiva a statului.

Obligatia de a da, obligatia de a face si obligatia de a nu face; In dreptul civil, prin obligatia de a da se intelege indatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real. în principiu, transmiterea dreptului real prin contract se realizează în chiar momentul incheierii contractului, asa incat se întalnesc mai rar obligatii de a da persistente in timp, dupa incheierea actului juridic.

Prin obligaţie de a face se intelege indatorirea de a executa o lucrare, de a presta un serviciu sau de a preda un lucru, deci, în general, orice prestatie pozitiva în afara celor care se incadreaza in noţiunea de „a da” Obligatia de a nu face consta in indatorirea subiectului pasiv de a se abtine de la o actiune sau de la anumite actiuni.

Aceasta obligatie are un continut diferit, dupa cum este corelativa unui drept absolut sau unui drept relativ. Obligatia de a nu face corelativa unui drept absolut inseamna indatorirea generala de a nu face nimic de natura a aduce atingere acestui drept, iar obligatia de a nu face corelativa unui drept relativ este indatorirea subiectului pasiv de a nu face ceva ce ar fi putut sa facă daca nu s-ar fi obligat la abtinere.

Obligaţii civile pozitive şi obligaţii civile negative; Obligatiile pozitive sunt acelea care implica o actiune, obligatia de a da si obligatia de a face.

Obligatiile negative sunt acelea care presupun o abstentiune, deci includem obligatia de a nu face.

Obligatii de rezultat si obligatii de mijloace.

Obligatiile de rezultat (numite şi obligaţii determinate) sunt acele obligatii care constau in indatorirea debitorului de a obtine un rezultat determinat, deci caracteristic acestora este faptul ca obligatia este strict precizata sub aspectul obiectului şi scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea ca, desfasurand o anumita activitate, sa atinga un rezultat bine stabilit.

Obligatii civile obişnuite, obligatii scriptae in rem şi obligatii propter rem.

Obligatia civila obisnuita este aceea care incumba debitorului fata de care s-a nascut; in alte cuvinte, urmeaza a fi executata (sau, dupa cum se mai spune, este opozabila) „intre parti”.

Obligatia scriptae in rem se caracterizeaza prin faptul ca este strans legata de un lucru, astfel încât creditorul isi poate realiza dreptul sau numai daca titularul actual al dreptului real asupra lucrului respectiv va fi obligat sa ii respecte acest drept, desi nu a participat direct si personal la formarea raportului obligational.

Obligatia propter rem este indatorirea ce incumba, in temeiul legii sau chiar al conventiei partilor, detinatorului unui lucru, pentru ratiuni precum: protectia unor lucruri de importanţa nationala, exploatarea judicioasa ori conservarea unor calitati ale unor lucruri importante, existenta unor raporturi de buna vecinatate.

Obligatii civile perfecte şi obligatii civile imperfecte.

Obligaţia civilă perfecta este acea obligatie care se bucura integral de sanctiunea juridica, in sensul ca, in caz de nevoie, creditorul poate obtine concursul fortei coercitive a statului pentru executarea ei. Cele mai multe obligatii intra in aceasta categorie.

Obligatia civila este acea obligatie (tot juridic, iar nu morala) a carei executare nu se poate obtine pe cale silita, dar, in masura in care ar fi executata de bunavoie de catre debitor, acesta din urma nu are dreptul sa pretinda restituirea prestatiei.

Autor av. Carmen Leon | mai 12 , 2018 | 0

Vânzarea la licitaţie publică. Art. 835. Evaluarea imobilului urmărit

(1) Executorul judecătoresc va stabili de îndată, prin încheiere, valoarea de circulaţie a imobilului, raportată la preţul mediu de piaţă din localitatea respectivă, şi o va comunica părţilor.

(2) Totodată, executorul va cere biroului de cadastru şi publicitate imobiliară să îi comunice drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit, precum şi eventualele drepturi de preferinţă înscrise în folosul altor persoane. Titularii acestor drepturi vor fi înştiinţaţi despre executare şi vor fi citaţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.

(3) La cererea părţilor interesate sau în cazul în care nu poate proceda el însuşi la evaluare, executorul judecătoresc va numi un expert care să stabilească valoarea de circulaţie a imobilului.

(4) Cererea de expertiză va fi făcută de părţi, în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la alin. (1), sub sancţiunea decăderii. Expertiza poate fi cerută şi de terţul dobânditor, de coproprietari în cazul prevăzut la art. 822, precum şi de creditorii intervenienţi, în acelaşi termen.

(5) La cerere se vor alătura toate înscrisurile care pot servi pentru evaluarea imobilului.

(6) Expertul va fi numit de către executor prin încheiere executorie, care va arăta şi termenul de depunere a raportului de expertiză, dispoziţiile art. 757 alin. (6)-(9) aplicându-se în mod corespunzător. Încheierea se comunică părţilor şi expertului. Creditorul poate depune la dosar înscrisuri în vederea evaluării imobilului, dacă este cazul.

(7) O altă expertiză nu este admisibilă, dar părţile pot conveni o altă valoare.

(8) Refuzul debitorului de a permite accesul expertului în imobil în vederea evaluării nu împiedică evaluarea, urmând să se ia în considerare înscrisurile depuse la dosarul de executare, precum şi orice alte date sau informaţii disponibile, inclusiv cele obţinute de executor pe baza demersurilor întreprinse în condiţiile art. 659.

Vânzarea la licitaţie publică

Art. 836

Stabilirea preţului imobilului şi a valorii altor drepturi

(1) executorul va fixa preţul imobilului, care va fi preţul de pornire a licitaţiei, la valoarea stabilită conform art. 835, prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor.

(2) Separat de preţul imobilului se va determina şi valoarea drepturilor de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, dacă aceste drepturi au fost intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci; în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară se va avea în vedere valoarea acestor drepturi menţionată în cartea funciară, iar dacă nu este înscrisă, ea se va stabili, când este cazul, prin expertiză, în condiţiile arătate la art. 835.

Nerespectarea acestor prevederi conduce la nulitatea actelor de procedura.

ATENTIE – NU SE VA CONTESTA RAPORTUL IN SINE ci incheierea de stabilire a pretului, fiindca doctrina a aratat in mod clar ca raportul de evaluare nu reprezinta in sinea sa un act de executare pentru a putea fi atacat, ci incheierea prin care executorul stabileste pretul de vanzare in baza raportului este actul de executare ce treuie sa fie supus contestatiei la executare, ori prin atacarea acestui act, denumit “ incheiere de stabilire a pretului vanzarii”debitorul POATE solicita si anularea raportului de evaluare alaturi de incheierea amintita mai sus.

Cabinetul nostru a castigat procese in instanta pentru nerespectarea procedurii.

Autor av. Carmen Leon | mai 2 , 2018 | 0

Art. 1516 Cod Civil

Drepturile creditorului

(1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei.

(2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin:

1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei;

2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative;

3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.

Autor av. Carmen Leon | noiembrie 22 , 2016 | 0

 Casa de Avocatura poate lucra in doua modalitati:

  • 1. fie se plateste pentru fiecare prestatie avocatiala;
  • 2. fie este vorba de un cumul de prestatii avocatiale , unde onorariile se achita lunar sub forma unui abonament.

Deoarece dorim sa devenim un colaborator strategic pentru fiecare client, am hotarât sa cream si posibilitatea de accesare a serviciilor noastre juridice si persoanelor fizice.

 

50 Euro/ luna pentru 6 luni care include consultanta si asistenta juridica on-line nelimitata.

  • Acest abonament se adreseaza doar societatilor comerciale nou infiintate.
  • Abonamentul nu include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic, acestea fiind tarifate separat.

100 Euro/luna

  • 1 opinie legala pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 1 proces gratuit pe an, reprezentare si asistenta juridica.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 3 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

200 Euro/luna

  • 2 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 2 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 5 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

 250 Euro/luna

  • 4 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 4 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 7 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

300 Euro/luna

  • 5 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 5 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica, obiectul procesului avand valoarea de maxim 100.000 Ron.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 9 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

500 Euro/luna

  • 7 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 6 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica, obiectul procesului avand valoarea de maxim 100.000 Ron.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 12 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%

1000 Euro/luna

  • 10 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 10 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica, obiectul procesului avand valoarea de maxim 100.000 Ron.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 20 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

Autor av. Carmen Leon | octombrie 5 , 2014 | 4

DREPT LOCATIV

  • Consultatii juridice drept locativ;​
  • Actiuni de reintegrare locativa;
  • Evacuari persoane care ocupa abuziv o locuinta;
  • Chirii;
  • Rezilieri contracte;
  • Redactarea de cereri de chemare in judecata, intampinari, cereri reconventionale, cereri de apel si recurs, ordonante presedintiale, concluzii scrise, intocmirea de acte juridice specifice dreptului locativ;
  • Asistenta juridica si reprezentare in fata instantelor de judecata de orice grad pentru:​
  • Evacuarea locatarului;
  • Constatarea starii locuintei inchiriate;
  •  Abuzul de folosinta, schimbarea destinatiei sau structurii interioare a locuintei inchiriate;
  • Relatiile dintre Asociatia de Proprietari si membrii asociatiei;
  • Litigii referitoare la plata cheltuielilor comune.​

Autor Avocat Moderator | septembrie 21 , 2014 | 97

Pentru consultanta juridica, va rugam sa trimiteti problema dvs. in scris la adresa de email: avocat_leon@yahoo.com sau pe site si sa achitati onorariul pentru consultanta on line in cuantum de 100 lei in contul

IBAN  RO12RNCB0278000439710011 , BCR Sucursala Serban Voda, Bucuresti. Titular: Leon Carmen Mirela, reprezentand consultanta juridica.

Nu acordam consultatii juridice gratuite!

 

Uzufructul – dezmembrămământ al dreptului de proprietate.

Dreptul de proprietate este un drept complet conferind cele trei atribute cunoscute: usus, fructus şi abusus adică posesia, folosinţa şi dispoziţia. Este însă posibil ca proprietarul să păstreze numai o parte din atributele proprietăţii, cealaltă parte aparţinând altei  persoane care va fi, la rândul ei, titular de drepturi reale cunoscute sub denumirea de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Acestea sunt: dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaţie, dreptul de servitute şi dreptul de superficie.

Potrivit art. 703 coroborat cu art. 551 pct. 3 Cod civil, uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa, drept ce îl exercită cel mult până la încetarea sa din viaţă sau în cazul persoanelor juridice pe o perioadă de maxim 30 de ani.

Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu şi de a-l înstrăina. Uzufructul nu este altceva decât rezultatul dezmembrării dreptului de proprietate în elementele sale şi atribuirii unora dintre ele (ius abutendi) proprietarului, altora (ius possidendi, ius utendi şi ius fruendi) unei alte persoane, numite uzufructuar. Proprietarul păstrează numai dreptul de dispoziţie a bunului, posesiunea şi folosinţa atribuind-o uzufructuarului. Acesta este motivul pentru care o astfel de proprietate se numeşte nudă proprietate (goală sau fără conţinut), iar proprietarul, nudul proprietar.

Când uzufructul are ca obiect bunuri imobile, actul juridic va trebui să îmbrace, sub sancţiunea nulităţii absolute, forma autentică, prin urmare, dreptul de uzufruct urmează a fi intabulat în Cartea Funciară, notarul care autentifică actul având obligaţia de a îndeplini formalităţile de publicitate imobiliară.

In urma constituirii dreptului de uzufruct, indiferent că este cu titlu oneros sau gratuit, proprietarul este titularul dreptului de a dispune de bunul său, este titularul unui drept real.

Prin urmare, el poate înstrăina, dona sau greva cu sarcini reale nuda proprietate asupra bunului, cu obligaţia de a nu stânjeni pe uzufructuar în exercitarea drepturilor sale.

In cazul unui abuz de folosinţă din partea uzufructuarului, proprietarul, în conformitate cu art. 747 Cod civil, poate solicita încetarea uzufructului.

Proprietarul are obligaţia de a preda bunul în starea în care se află la momentul constituirii împreună cu toate accesoriile lui, precum şi cu tot ce se uneşte sau se încorporează cu acesta (art. 723 Cod civil, coroborat cu art. 707 Cod civil), în acest sens, proprietarul şi uzufructuarul încheie un inventar al bunurilor mobile şi un proces verbal de constatare a stării imobilului.

Intrucât dreptul de folosinţă asupra bunului aparţine uzufructuarului, proprietarul are obligaţia de a se abţine de la orice acţiuni/fapte ce ar împiedica exercitarea folosinţei de către uzufructuar.

Uzufructuarul fiind titularul dreptului de folosinţă asupra bunului şi de a culege fructele bunului, poate închiria/arenda bunul pe toată perioada existenţei uzufructului (art. 715 Cod civil).

Dreptul de folosinţă al uzufructuarului îi conferă acestuia două prerogative, desprinse din dreptul proprietarului şi anume: dreptul de a uza / de a se folosi de bun şi dreptul de a-i culege fructele.

In ceea ce priveşte uzufructul în sine, adică exerciţiul dreptului de folosinţă, uzufructuarul are facultatea de a opta între exploatarea directă, personală a lucrului şi exploatarea indirectă a acestuia, el putând să se bucure de lucru reţinând foloasele pentru el sau închiriindu-i ori cedându-i folosinţa altuia.

Din analiza art. 714 alin. 1 Cod civil, rezultă că regula este aceea că uzufructuarul poate cesiona uzufructul fără acordul nudului proprietar. Prin excepţie, acordul acestuia este obligatoriu, dacă prin actul de constituire a dreptului de uzufruct s-a stipulat expres necesitatea acestui consimţământ.

Dreptul de a închiria bunul. Acest drept este reglementat de dispoziţiile art. 715 alin. 1, care prevăd că uzufructuarul are dreptul de a închiria sau arenda bunul primit în uzufruct.

Cât priveşte durata locaţiunilor consimţite de uzufructuar asupra bunurilor imobile, art. 715 alin. 2 prevede că aceste locaţiuni sunt opozabile proprietarului sau moştenitorilor acestuia şi după stingerea uzufructului prin decesul sau încetarea existenţei persoanei juridice a uzufructuarului, pe o perioadă de maximum 3 (trei) ani de la data stingerii uzufructului, sub condiţia ca aceste locaţiuni să fie notate în Cartea Funciară, în situaţia în care uzufructul se stinge prin împlinirea termenului pentru care a fost constituit, locaţiunile încetează odată cu stingerea uzufructului.

Dreptul de a ipoteca sau da în gaj bunul imobil / mobil. Potrivit art. 2379 alin. 1 pct. B Cod civil, uzufructuarul poate greva cu o ipotecă imobiliară sau da în gaj (art. 2480 Cod civil) bunul imobil / mobil asupra căruia are dreptul de uzufruct. In această situaţie, creditorul ipotecar sau gajist nu va putea urmări decât uzufructul, dar nu şi bunul asupra căruia se exercită folosinţa.

Obligaţiile uzufructuarului. Cea mai importantă obligaţie a uzufructuarului este aceea de a restitui lucrul în starea în care l-a primit.

Obligaţia de a respecta destinaţia bunului. Această obligaţie este expres reglementată de art. 724 Cod civil, care dispune că uzu-fructuarul este ţinut să respecte destinaţia dată bunurilor de nudul proprietar.

Prin excepţie, art. 724 Cod civil permite uzufructuarului să dea bunului o altă destinaţie, în cazul în care se asigură o creştere a valorii bunului sau cel puţin nu se prejudiciază în nici un fel interesele proprietarului.

Uzufructuarul are, conform art. 729 alin. 1, obligaţia de a suporta reparaţiile de întreţinere a bunului, reparaţiile mari fiind în sarcina proprietarului.

Cazurile de stingere a uzufructului

(1) Uzufructul se stinge pe cale principală prin:
a) moartea uzufructuarului ori, după caz, încetarea personalităţii juridice;
b) ajungerea la termen;
c) consolidare, atunci când calitatea de uzufructuar şi de nud proprietar se întrunesc în aceeaşi persoană;
d) renunţarea la uzufruct;
e) neuzul timp de 10 de ani sau, după caz, timp de 2 ani în cazul uzufructului unei creanţe.
(2) Uzufructul se stinge prin decesul ori, după caz, încetarea existenţei juridice a uzufructuarului chiar dacă termenul nu s-a împlinit.
(3) În cazul imobilelor sunt aplicabile dispoziţiile în materie de carte funciară.

Uzufructul constituit în favoarea unei persoane fizice, fiind cel mult viager, acesta se stinge prin moartea uzufructuarului (art. 708 alin. 1 Cod civil). Această durată poate fi redusă prin convenţia părţilor, însă ea nu poate fi prelungită dincolo de limită vieţii uzufructuarului.

In cazul uzufructului constituit în favoarea unei persoane juridice, acesta durează până la momentul desfiinţării acesteia (dizolvării, desfiinţării etc.), dar nu mai mult de 30 de ani.

Renunţarea la uzufruct poate fi expresă sau tacită. Renunţarea expresă poate îmbrăca fie forma unui act unilateral de voinţă, fie forma unei convenţii încheiate cu nudul proprietar având ca obiect încetarea efectelor uzufructului, în schimbul unei prestaţii din partea nudului proprietar, sau cu titlu gratuit.

Stingerea uzufructului în caz de abuz de folosinţă. Abuzul de folosinţă al uzufructuarului este sancţionat de lege cu stingerea uzufructului.

Astfel, art. 747 Cod civil, reglementează trei cazuri de stingere a uzufructului bazate pe atitudinea culpabilă a uzufructuarului, şi anume: atunci când uzufructuarul abuzează de folosinţa bunului; uzufructuarul aduce stricăciuni bunului primit în uzufruct; uzufructuarul lasă bunul să se degradeze. In toate aceste cazuri, stingerea uzufructului operează la cererea nudului proprietar şi au la bază ideea de culpă a uzufructuarului, ceea ce înseamnă că abuzul nu va putea fi luat în considerare decât dacă este imputabil uzufructuarului.

In toate cazurile reglementate de dispoziţiile art. 747 Cod civil, sancţiunea stingerii uzufructului este dispusă de către instanţa de judecată în funcţie de gravitatea faptelor.

Pentru consultanta juridica, va rugam sa trimiteti problema dvs. in scris la adresa de email: avocat_leon@yahoo.com sau pe site si sa achitati onorariul pentru consultanta on line in cuantum de 100 lei in contul

IBAN  RO12RNCB0278000439710011 , BCR Sucursala Serban Voda, Bucuresti. Titular: Leon Carmen Mirela, reprezentand consultanta juridica.

Doar cei care vor achita consultanta, vor primi un raspuns.

Autor Avocat Moderator | august 18 , 2014 | 0

Regulile esenţiale se regăsesc în dreptul material – Codul civil. Proprietatea comună presupune că dreptul de proprietate privată are doi sau mai mulţi titulari.

Formele proprietăţii comune Proprietatea comună are următoarele forme: • proprietatea pe cote-părţi (coproprietatea), care poate fi obişnuită sau forţată • proprietatea în devălmăşie (devălmăşia). În cazul coproprietăţii, prin partaj, bunul sau bunurile stăpânite în comun pe cote-părţi sunt împărţite materialmente între copărtaşi, fiecare dintre aceştia devenind proprietarul exclusiv aspra unui anume bun sau părţi materiale din bun dintre cele ce formau obiectul coproprietăţii; în cazul încetării devălmăşiei (bunul sau bunurile stăpânite în comun de mai multe persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate din dreptul de proprietate) se poate realiza partajul astfel încât asupra bunului sau bunurilor va exista un drept de proprietate exclusiv.

În cazul partajului de bunuri comune ale soţilor se aplică regulile speciale referitoare la efectele regimurilor matrimoniale, ale convenţiilor matrimoniale şi la efectele divorţului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soţi. Când poate fi cerut partajul? De regulă partajul poate fi cerut oricând, cu excepţia situaţiei în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească. Partajul poate fi suspendat prin convenţie încheiată în formă autentică şi supusă formalităţilor de publicitate prevăzute de lege, pentru o perioadă de maxim 5 ani; poate fi suspendat şi prin hotărâre judecătorească pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave celorlalţi coproprietari. Felurile partajului Partajul poate fi convenţional (prin bună învoială) sau judiciar (prin hotărâre judecătorească); dacă un coproprietar este lipsit de capacitate de exerciţiu ori are capacitate de exerciţiu restrânsă, partajul va putea fi făcut prin bună învoială numai cu autorizarea instanţei de tutelă, precum şi, dacă este cazul, a ocrotitorului legal. În cazul proprietăţii periodice şi în celelalte cazuri de coproprietate forţată, partajul este posibil numai prin bună învoială; partajul prin bună învoială poate fi desfiinţat pentru aceleaşi cauze ca şi contractele; partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută. Partajul este inadmisibil în cazul coproprietăţii forţate; cu toate acestea, partajul poate fi cerut în cazul părţilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci când aceste părţi încetează de a mai fi destinate folosinţei comune.

Partajul este inadmisibil în situaţia uzucapării bunului de către unul dintre coproprietari. Modalităţile de partaj Partajul poate fi realizat: • în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar; • atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; • vânzarea bunului şi distribuirea preţului: vânzarea bunului se face în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, iar distribuirea preţului către coproprietari se va realiza proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.

Drepturile creditorilor Creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instanţei împărţeala bunului, caz în care urmărirea se va face asupra părţii de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului. Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, să intervină, pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot, însă, să atace un partaj efectuat, afară numai dacă acesta s-a făcut în lipsa lor şi fără să se ţină seama de opoziţia pe care au făcut-o, precum şi în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a făcut astfel încât creditorii nu au putut să intervină în proces

. Efectele partajului Dreptul de proprietate asupra bunurilor partajate se naşte de la data stabilită prin actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară. Actele încheiate, în condiţiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun rămân valabile şi sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului. De regulă, între coproprietari există obligaţia de garanţie pentru evicţiune şi vicii ascunse, în limita cotelor-părţi; coproprietarii nu datorează garanţie dacă prejudiciul este urmarea faptei săvârşite de un alt coproprietar sau dacă au fost scutiţi prin actul de partaj

Sursa: CSM

SEDIUL PRINCIPAL


Sos. Viilor 78-88, bloc 103, sc. 3, sector 5, Bucuresti