Blog

Autor leon_user | noiembrie 20 , 2020 | 0

Cum iti recuperezi permisul de conducere eliberat de alta tara daca ti-a fost suspendat in Romania?

Ai un permis de conducere eliberat de Italia, Republica Moldova, Germania, Spania, Ungaria, Olanda, etc.? Ti-a fost suspendat in Romania pentru depasire neregulamentara, viteza, neacordare de prioritate? Afla mai jos cum sa ti-l recuperezi!

In mod normal in momentul in care un permis de conducere eliberat de catre alte autoritati, altele decat cele romanesti este suspendat pe teritoriul Romaniei, acesta va fi inaintat ierarhic catre Serviciul Politiei Rutiere de pe raza judetului unde v-a fost retinut, loc unde va ramane pentru 15 zile, termen in care aveti dreptul sa depuneti o contestatie impotriva procesului verbal. In cazul in care depuneti contestatie, vi se va elibera un certificat de grefa, cu care va veti deplasa la Serviciul politiei Rutiere in vederea ridicarii permisului de conducere, acesta fiindu-va inapoiat pana la pronuntarea unei solutii de catre instanta de judecata. In cazul in care este o solutie favorabila dumneavoastra, permisul va ramane in posesia dumneavoastra, altfel va trebui sa il predati, intrand in vigoare perioada de suspendare initiala. In cazul in care nu depuneti contestatie si nu faceti nici un alt demers dintre cele expuse mai jos, dupa aceste 30 zile, permisul de conducere va fi inaintat ambasadei autoritatilor emitente, urmand ca intr-o greoaie, lenta si anevoie procedura sa va fie inapoiat, procedura ce dureaza 3, 6, 9 luni sau peste 1 an.

Dar despre altceva este vorba in acest post: ce faci daca ai un permis de conducere eliberat de autoritati straine, oricare ar fi acestea, permis ce ti-a fost retinut in Romania, iar tu trebuie sa te reintorci la munca in acea tara? Ai nevoie de permis in ziua urmatoare, sau peste 3, 4, 7 zile cand ti s-a terminat concediul si trebuie sa te reintorci la locul de munca?

Exista o procedura LEGALA atat pentru cetatenii romani cat si cei straini care sunt posesorii unui permis de conducere eliberat de catre alte autoritati decat cele romanesti, repet, PERMISUL DE CONDUCERE trebuie sa fie ELIBERAT de catre ALTE AUTORITATI DECAT CELE ROMANESTI!

In primul rand trebuie sa achitati amenda primita. Puteti achita jumatate din minimul amenzii in termen de 2 zile lucratoare, dupa acest termen fiind nevoie sa achitati cuantumul intreg al amenzii.

In al doilea rand, trebuie sa va adresati unui NOTAR PUBLIC, notar ce va trebui sa va redacteze si autentifice o declaratie pe proprie raspundere, in care declarati si va angajati ca in termen de maxim 24 de ore parasiti Romania si ca timp de 30 de zile, nu va veti reintoarce pe teritoriul Romaniei, in calitate de CONDUCATOR AUTO, puteti reveni pe teritoriul ei in aceste 30 de zile, ca si pasager, in nici un caz CONDUCATOR AUTO.

ATENTIE! in cazul in care veti reveni la volanul autoturismului, in acest termen de 30 de zile si veti fi depistat in trafic, vi se va intocmi un DOSAR PENAL, intrucat dumneavoastra, pe teritoriul Romaniei, in acest interval de 30 de zile aveti dreptul de conducere suspendat.

Dupa ce ati intocmit declaratia la notar, cu chitanta amenzii achitate, cartea de identitate sau pasaportul ( depinde de caz ), dovada pe care ati primit-o in momentul ridicarii permisului de conducere, copia procesului verbal, va veti deplasa la Serviciul Politiei Rutiere unde v-a fost retinut permisul de conducere, iar acesta vi se va inapoia pe loc, conditia fiind ca permisul de conducere sa fi ajuns la Serviciul Politiei Rutiere de la unitatea teritoriala din care face parte agentul de politie care vi l-a retinut.

Dupa ce va este inapoiat permisul de conducere, aveti obligatia de a parasi tara in termen de 24 ore, si sa nu va reintoarceti in calitate de conducator auto timp de 30 de zile.

Divort, partaj si taxe timbru
Autor alex | iunie 30 , 2014 | 0

Instanţa competentă

(1) Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

(2) Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.

Cererea reconvenţională

(1) Soţul pârât poate să facă şi el cerere de divorţ, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care a fost citat în mod legal, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Pentru faptele petrecute după această dată pârâtul va putea face cerere până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului.

(2) Cererea pârâtului se va face la aceeaşi instanţă şi se va judeca împreună cu cererea reclamantului.

(3) În cazul în care motivele divorţului s-au ivit după începerea dezbaterilor asupra fondului la prima instanţă şi în timp ce judecata primei cereri se află în apel, cererea pârâtului va putea fi făcută direct la instanţa învestită cu judecarea apelului.

(4) Neintroducerea cererii în termenele arătate la alin. (1) şi (3) atrage decăderea soţului pârât din dreptul de a cere divorţul pentru acele motive. Dacă cererea reclamantului a fost respinsă, soţul pârât poate cere divorţul pentru motive ivite ulterior.

Cereri accesorii şi incidentale

(1) La cerere, instanţa de divorţ se pronunţă şi cu privire la:

a) exercitarea autorităţii părinteşti, contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, locuinţa copilului şi dreptul părintelui de a avea legături personale cu acesta;

b) numele soţilor după divorţ;

c) locuinţa familiei;

d) despăgubirea pretinsă pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca urmare a desfacerii căsătoriei;

e) obligaţia de întreţinere sau prestaţia compensatorie între foştii soţi;

f) încetarea regimului matrimonial şi, după caz, lichidarea comunităţii de bunuri şi partajul acestora.

(2) Când soţii au copii minori, născuţi înaintea sau în timpul căsătoriei ori adoptaţi, instanţa se va pronunţa asupra exercitării autorităţii părinteşti, precum şi asupra contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, chiar dacă acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorţ.

(3) De asemenea, instanţa se va pronunţa din oficiu şi asupra numelui pe care îl vor purta soţii după divorţ, potrivit prevederilor Codului civil.

Efectele divorţului

Art. 401

Drepturile părintelui separat de copil

(1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinţii separaţi de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.

(2) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă decide cu privire la modalităţile de exercitare a acestui drept.

Art. 496

Locuinţa copilului

(1) Copilul minor locuieşte la părinţii săi.

(2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului.

(3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile.

(4) Locuinţa copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege.

(5) Părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuinţa acestuia. Instanţa de tutelă poate limita exerciţiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.

Pentru mai multe detalii, consultanta juridica, asistenta/reprezentare juridica, sunati la nr. de telefon: 0723.646.221 sau email: avocat_leon@yahoo.com

Divort
Autor alex | iunie 23 , 2014 | 0

Divorţ. Competenţa internaţională în cazul  căsătoriei încheiate într-un stat membru  al Uniunii Europene între cetăţeni români.

Competenţa teritorială a instanţelor române.

 

[box type=”info”] 1. Care este instanţa competentă în desfacerea căsătoriei între doi cetăţeni români, încheiată într-un stat membru al Uniunii Europene?[/box]

Faţă de împrejurarea că părţile au încheiat căsătoria în strainatate, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, potrivit cărora: „Sunt competente să hotărască în problemele privind divorţul, separarea de corp şi anularea căsătoriei instanţele judecătoreşti din statul membru:

(a) pe teritoriul căruia se află reşedinţa obişnuită a soţilor; sau ultima reşedinţă obişnuită a soţilor în condiţiile în care unul dintre ei încă locuieşte acolo; sau reşedinţa obişnuită a pârâtului;  sau în caz de cerere comună, reşedinţa obişnuită a unuia dintre soţi;  sau reşedinţa obişnuită a reclamantului în cazul în care acesta a locuit acolo cel puţin un an imediat înaintea introducerii cererii; sau reşedinţa obişnuită a reclamantului în cazul în care acesta a locuit acolo cel puţin şase luni imediat înaintea introducerii cererii şi în cazul în care acesta este fie resortisant al statului membru.

b) instantele judecatoresti din statul membru de cetatenie a celor doi soti sau, în cazul Regatului Unit si al Irlandei, statul „domiciliului” comun.

Deoarece părţile au cetăţenie română, se aplică dispoziţiile art. 3 lit. b) teza I, respectiv competenţa internaţională a instanţelor judecătoreşti din România în soluţionarea pricinii. Am observat insa, din practica instantelor judecatoresti ca acestea au apreciat că, prin edictarea acestor norme de competenţă legiuitorul european a urmărit să asigure prioritate reşedinţei obişnuite a părţilor, faţă de cetăţenia lor, ca simplă împrejurare de fapt, dar cu efecte juridice importante, având în vedere locul unde părţile au trăit efectiv împreună sau separat, obişnuit sau într-un anumit interval de timp expres stipulat, fara a lua in calcul competenţa teritorială alternativă. Prin urmare, criteriul cetăţeniei părţilor prevăzut la litera b) din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 este, dupa aprecierea instantelor romane, subsidiar, subsecvent, celui prevăzut la litera a), fiind aplicabil doar în cazurile în care nu sunt elemente de determinare a instanţei competente după reşedinţa ambilor soţi sau a unuia dintre ei.

[box type=”info”] 2. Care este instanţa competentă teritorial să judece desfacerea căsătoriei, când unul dintre soţi nu are locuinţa în ţară?[/box]

Pentru a determina competenţa teritorială, devin incidente prevederile art. 914 din acest act normativ. Articolul 915 Noul C. pr. civ. dispune: „(1) Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul. (2) Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.” Ipoteza în cauza de faţă este aceea în care pârâtul nu are locuinţa în ţară, iar instanţele române sunt competente internaţional, situaţie care determină competenţa instanţei de la domiciliul reclamantului.

 

Procese cu elemente de extraneitate, castigate de cabinetul nostru:

http://portal.just.ro/299/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=29900000000379805&id_inst=299

http://portal.just.ro/299/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=29900000000344052&id_inst=299

http://portal.just.ro/94/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=9400000000073966&id_inst=94

 

SEDIUL PRINCIPAL


Sos. Viilor 78-88, bloc 103, sc. 3, sector 5, Bucuresti