Nu-ți place felul în care cineva se comportă cu tine, dar totodată te îndoiești de ceea ce simți. Poate că în realitate te înșeli și e de fapt vina ta.
Treci cumva printr-o astfel de situație? Atunci acest articol te poate ajuta. E posibil ca persoana respectivă să te manipuleze folosind una dintre cele mai subversive forme de manipulare, numită gaslighting. Hai să vedem cum poți recunoaște acest gen de manipulare într-o relație și cum te poți apăra de ea.
Ce este gaslighting-ul?
”Gaslighting” este o formă de manipulare psihologică și emoțională în care persoanele care manipulează încearcă să submineze felul în care tu percepi realitatea. Acestea încearcă să te convingă că propriile tale amintiri și sentimente nu sunt adevărate sau corecte. Ele pun totul pe seama imaginației tale, susțin că ești ultrasensibil/ă, că exagerezi, sau că lucrurile s-au petrecut, de fapt, altfel. Neagă încontinuu ceea ce s-a întâmplat, încearcă să producă confuzie, te contrazic, te mint și te umilesc.
Gaslighting-ul poate avea un debut subtil, dar treptat te aduce în stadiul în care te întrebi ești „normal/ă”. Nu este vorba despre simple minciuni, ci de o distorsionare sistematică și deseori conștientă a realității. De aceea gaslighting-ul tinde să fie de lungă durată, ceea ce îl face și mai greu de identificat.
Termenul de gaslighting nu are o traducere exactă în limba română. Dar cuvântul are o origine interesantă. El provine dintr-un film thriller din 1940, intitulat Gaslight. În film, un bărbat încearcă să-și convingă soția că a înnebunit, pentru a o interna într-un azil de boli mintale și a pune mâna pe proprietatea ei. Una dintre tacticile sale de manipulare este aceea de a micșora intensitatea luminii provenită de la lămpile de gaz din casă. El apoi își convinge soția că lumina este neschimbată. Astfel, el încearcă să îi submineze încrederea în propria ei percepție a realității și o conduce spre concluzia că a înnebunit.
Care e scopul manipulării? De ce persoana respectivă face asta?
Persoanele manipulatoare încearcă să capete putere asupra ta. În general au o stimă de sine scăzută și compensează propriile lor deficiențe în acest mod – vor să dețină controlul asupra ta. Vor să dărâme stima ta de sine pentru a se simți ei înșiși mai puternici. Deseori suferă de o tulburare de personalitate precum narcisismul.
Cea mai des întâlnită este manipularea psihologică în relația dintre parteneri, dar și alți membri ai familiei, subordonați sau colegi pot fi ținta acesteia.
În rețelele de socializare, gaslighting-ul este utilizat chiar și la scară mai mare pentru a controla masele. Teoriile conspirației, știrile false (fake news), ”trolling”-ul (provocarea fără cauză) și unii politicieni au devenit instrumente ale acestuia. Dar astăzi ne vom concentra pe gaslighting ca formă de manipulare în relațiile personale, deoarece pe acestea ai puterea să le influențezi și singur.
Cum poți recunoaște în siguranță ”gaslighting”-ul?
Cu cât ești mai mult timp expus ”gaslighting”-ului, cu atât este mai greu. Persoana manipulatoare încearcă să-ți submineze percepția și încrederea în tine. Adesea, începi să te autoînvinovățești. Ai impresia că reacționezi exagerat, că lucrurile nu s-au întâmplat într-un anumit fel, sau că, de fapt, meriți să fii tratat astfel. Începi să te îndoiești de tine însuți/însăți.
Persoana manipulatoare încearcă deseori să te convingă că ține la tine și că vrea să te ajute, ceea ce face totul și mai complicat.
Iată semnalele de alarmă după care poți recunoaște gaslighting-ul:
- Tu și persoana manipulatoare vă certați mereu pentru ceva. Ajungi să te întrebi dacă ceea ce îți amintești este corect și pierzi contactul cu propriile tale emoții.
- Deseori îți ceri iertare pentru ceva, pentru că te simți prost. Dar nu știi pentru ce anume.
- Ai din ce în ce mai mari dificultăți în a lua chiar și cele mai mici decizii pentru tine. Încrederea în tine este subminată și e posibil chiar să nu te recunoști. Te simți incompetent.
Pericolul gaslighting-ului: nu lăsa manipularea psihologică să te distrugă
Nu-ți place felul în care cineva se comportă cu tine, dar totodată te îndoiești de ceea ce simți. Poate că în realitate te înșeli și e de fapt vina ta.
Treci cumva printr-o astfel de situație? Atunci acest articol te poate ajuta. E posibil ca persoana respectivă să te manipuleze folosind una dintre cele mai subversive forme de manipulare, numită gaslighting. Hai să vedem cum poți recunoaște acest gen de manipulare într-o relație și cum te poți apăra de ea.
Ce este gaslighting-ul?
”Gaslighting” este o formă de manipulare psihologică și emoțională în care persoanele care manipulează încearcă să submineze felul în care tu percepi realitatea. Acestea încearcă să te convingă că propriile tale amintiri și sentimente nu sunt adevărate sau corecte. Ele pun totul pe seama imaginației tale, susțin că ești ultrasensibil/ă, că exagerezi, sau că lucrurile s-au petrecut, de fapt, altfel. Neagă încontinuu ceea ce s-a întâmplat, încearcă să producă confuzie, te contrazic, te mint și te umilesc.
Gaslighting-ul poate avea un debut subtil, dar treptat te aduce în stadiul în care te întrebi ești „normal/ă”. Nu este vorba despre simple minciuni, ci de o distorsionare sistematică și deseori conștientă a realității. De aceea gaslighting-ul tinde să fie de lungă durată, ceea ce îl face și mai greu de identificat.
Termenul de gaslighting nu are o traducere exactă în limba română. Dar cuvântul are o origine interesantă. El provine dintr-un film thriller din 1940, intitulat Gaslight. În film, un bărbat încearcă să-și convingă soția că a înnebunit, pentru a o interna într-un azil de boli mintale și a pune mâna pe proprietatea ei. Una dintre tacticile sale de manipulare este aceea de a micșora intensitatea luminii provenită de la lămpile de gaz din casă. El apoi își convinge soția că lumina este neschimbată. Astfel, el încearcă să îi submineze încrederea în propria ei percepție a realității și o conduce spre concluzia că a înnebunit.
Care e scopul manipulării? De ce persoana respectivă face asta?
Persoanele manipulatoare încearcă să capete putere asupra ta. În general au o stimă de sine scăzută și compensează propriile lor deficiențe în acest mod – vor să dețină controlul asupra ta. Vor să dărâme stima ta de sine pentru a se simți ei înșiși mai puternici. Deseori suferă de o tulburare de personalitate precum narcisismul.
Cea mai des întâlnită este manipularea psihologică în relația dintre parteneri, dar și alți membri ai familiei, subordonați sau colegi pot fi ținta acesteia.
În rețelele de socializare, gaslighting-ul este utilizat chiar și la scară mai mare pentru a controla masele. Teoriile conspirației, știrile false (fake news), ”trolling”-ul (provocarea fără cauză) și unii politicieni au devenit instrumente ale acestuia. Dar astăzi ne vom concentra pe gaslighting ca formă de manipulare în relațiile personale, deoarece pe acestea ai puterea să le influențezi și singur.
Cum poți recunoaște în siguranță ”gaslighting”-ul?
Cu cât ești mai mult timp expus ”gaslighting”-ului, cu atât este mai greu. Persoana manipulatoare încearcă să-ți submineze percepția și încrederea în tine. Adesea, începi să te autoînvinovățești. Ai impresia că reacționezi exagerat, că lucrurile nu s-au întâmplat într-un anumit fel, sau că, de fapt, meriți să fii tratat astfel. Începi să te îndoiești de tine însuți/însăți.
Persoana manipulatoare încearcă deseori să te convingă că ține la tine și că vrea să te ajute, ceea ce face totul și mai complicat.
Iată semnalele de alarmă după care poți recunoaște gaslighting-ul:
- Tu și persoana manipulatoare vă certați mereu pentru ceva. Ajungi să te întrebi dacă ceea ce îți amintești este corect și pierzi contactul cu propriile tale emoții.
- Deseori îți ceri iertare pentru ceva, pentru că te simți prost. Dar nu știi pentru ce anume.
- Ai din ce în ce mai mari dificultăți în a lua chiar și cele mai mici decizii pentru tine. Încrederea în tine este subminată și e posibil chiar să nu te recunoști. Te simți incompetent.
„Gaslighting-ul este o formă de abuz psihologic și emoțional, însă simptomele sale pot varia în intensitate și formă de la caz la caz. Cu toate acestea ”victimele” au, cel puțin la început, senzația că ceva nu este în regulă, ceva este anormal și există o problemă – dar nu o pot numi cu exactitate. Pare mai mult un ”instinct” că ceva nu este bine, dar niciodată sau foarte greu pot numi exact ceea ce se întâmplă. Alte simptome ce pot apărea sunt: scăderea stimei de sine, confuzia, autoblamarea, culpabilizarea, scăderea încrederii în propria memorie/amintiri, izolare socială, auto-sabotaj, schimbări bruște de comportament și dependența emoțională. Cel mai adesea acest comportament este regăsit în relațiile de cuplu sau cele familiale, iar efectele asupra echilibrului emoțional și psihologic sunt cel puțin devastatoare. Ceea ce se întâmplă cu victima este că își pierde orice busolă internă, orice ancoră asupra realității și ajunge practic ”o fantomă” ce plutește în derivă după cum îi dictează abuzatorul. Nu mai știe ce este bine și ce nu, ce este real și ce nu, iar parametrii și limitele sunt mereu schimbate. Imaginează-ți că cineva stinge și aprinde în mod constant lumina în casă și mereu îți spune ”a fost mereu aprinsă”, ca după 5 minute să îți spună ”a fost mereu stinsă” sau chiar mai rău – ”tu ai stins-o, ai uitat?”/”tu ai aprins-o, ai uitat?”. Recomandarea este să se apeleze cât mai din timp la ajutor profesionist, astfel încât să existe o busolă externă, obiectivă, care să îți ofere reperele corecte și să te ajute să te construiește înapoi, din interior.
Mădălina Golgoțiu, Hedepy
5 exemple de gaslighting și manipulare psihologică
Pentru ca tu să fii sigur/ă, hai să detaliem. Acestea sunt tipurile de afirmații pe care persoanelor manipulatoare le pot folosi:
1. Pun la îndoială amintirile
- „Asta nu s-a întâmplat niciodată.“
- „Nu știi despre ce vorbești.“
- „Nu am spus niciodată asta.“
2. Diminuează importanța sentimentelor tale
- „Nu trebuie să iei lucrurile atât de în serios.“
- „Iar exagerezi.“
3. Când vrei să stai de vorbă despre ceea ce simți, schimbă subiectul
- „Te rog. Iar începem?”
- „Nu strica iar ziua. Trebuie să-ți spun ceva…“
4. Te învinovățesc
- „Tu ești cel/cea ultrasensibil/ă.“
- „Ar trebui să îți analizezi comportamentul, nu să dai pe vina pe mine tot timpul.“
5. Neagă realitatea
- „E doar în capul tău.“
- „E ridicol. Oare cum ți-ai închipuit așa ceva ?“
- Gaslighting-ul poate fi experimentat și la locul de muncă
Ca în cazul în care, spre exemplu, se poate întâmpla ca managerul să te învinovățească pe tine pentru un proiect eșuat. Dacă îl contrazici argumentând că decizia a fost a lui, acesta poate răspunde că ai înțeles greșit rolul său în proiect sau că nu a fost așa.
Un alt exemplu este atunci când cineva nu îți trimite invitație la o ședință și apoi se întreabă de ce nu ai participat. Nu vor recunoaște faptul că nu au trimis invitația și te vor învinovăți pe tine. Vor fi siguri că ai ignorat evenimentul.
