Blog

Autor leon_user | martie 4 , 2019 | 19

Este legal ca un IFN sa perceapa o dobanda de 99%? Credius IFN – clauze contractuale ce pot fi considerate abuzive

Problema dvs. juridica:

Buna ziua. In luna martie 2017 am facut un imprumut de nevoie personale la Credius IFN, pentru suma de 7000 lei pe o perioada de 60 luni, in urmatoarele conditii:
Rata lunară = 719 LEI, comision de administrare lunar = 2.000 lei, DAE = 272% la incheierea contractului; cuantumul dobanzii pe zi in cazul in care imprumutatul se retrage = 19,25 lei.

Am achitat 10 rate, in jur de 9.000 RON, dupa care am solicitat rambursare anticipata. Credius IFN a trimis Notificare cu restul de plata de aproximativ 10.000 lei. Nu am fost de acord cu aceasta suma, considerand-o prea mare, dupa care am primit alte notificari, urmand sa fim executati silit la inceputul anului 2019 pentru suma de 40.000 lei pentru care ni s-a pus poprire bancara.

Va rog sa imi spuneti daca aceste clauze sunt legale, iar dobanda de 99 % este legala si daca nu, unde ma pot adresa si cum pot beneficia de serviciile firmei dumneavoastra. Multumesc!

Raspuns avocat:

Voi incepe prin a va spune ca trebuie considerat  ca fiind ilegala perceperea unei dobanzi de 99%/an!


Comisionul de administrare, comisionul lunar şi D.A.E. sunt clauze care nu au fost negociate direct cu consumatorul, deoarece fac parte dintr-un contract standard utilizat de instituţia financiară, imprumutatul neavând altă posibilitate decât să le accepte în bloc. In principal  entitatea nebancara, are obligatia sa se supuna tuturor reglementarilor in vigoare emise de catre BNR, cat si legii ce reglementeaza activitatea bancara si anume Regulamentul nr. 17 din 12 dec. 2012.
Monitorul Oficial, Partea I 855 18.dec. 2012 Intrare în vigoare la 18 dec.2012
Regulament privind unele condiţii de creditare.

(2) Împrumutătorii vor stabili prin normele proprii de creditare condiţiile de acordare şi de garantare a creditelor prevăzute la alin. (1). (fraza ce intra in conflict cu codul civil)

De referinta, dobanda nu ii este interzisa imprumutatorului, atata vreme cat ea nu intra in contradictie cu dispozitiile celorlalte legi sau poate chiar legilor de drept comun si anume Codul Civil.

Astfel, desi legea cat si normele BNR (ce sunt in favoarea bancilor) nu a interzis IFN-ului, aplicarea unei anume dobanzi, s-a nascut necesitatea coroborarii anumitor articole pentru a ajunge la concluzia legitima ca dobanda de 99% este o dobanda ce ar putea sa fie abuziva (legea 193/2000)  sau nula absolut! Cod Civil art. 1179.

In conditiile in care discutam de o dobanda de 99% pentru a putea incepe analiza acestei dobanzi colosale, este necesar sa intelegem ca orice contract de credit, este guvernat de catre elemente ce tin de codul civil, dupa cum urmeaza:

Condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului

(1) Condiţiile esenţiale pentru validitatea unui contract sunt:

1. capacitatea de a contracta;

2. consimţământul părţilor;

3. un obiect determinat şi licit;

4. o cauză licită şi morală.

In coroborare, asa cum am spus, cu art. 1236 cod civil

(1) Cauza trebuie să existe, să fie licită şi morală.

(2) Cauza este ilicită când este contrară legii şi ordinii publice.

(3) Cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri.

Ce inseamna bunele moravuri?

Constituie ansamblul normelor de conduita cu caracter moral, la care legea civila face uneori trimitere pentru a fi luate in considerare de catre instanta, ca un criteriu de apreciere a caracterului imperativ al unor texte de lege, a caracterului ilicit al unei cauze sau conditiile contractuale.

Bunele moravuri desemnează totalitatea regulilor de conduită, care s-au conturat în conştiinţa societăţii şi a căror respectare s-a impus cu necesitate, printr-o experienţă şi practică îndelungată. Conţinutul acestei noţiuni, aşa cum s-a observat, este variabil în timp şi spaţiu; prin urmare, instanţele de judecată sunt chemate să determine normele care o compun şi să le aplice de la caz la caz. De aceea, s-a încercat definirea acestei noţiuni ca reprezentând „locurile comune ale mentalităţii unei societăţi la un moment dat.

In societatea romaneasca nu se poate spune ca este conform bunelor moravuri, sa percepi dobanzi de 99%.

Apreciez că aceste clauze, pun probleme sub aspectul echilibrului contractual, în sensul că oferă IFN-ului dreptul discreţionar de a încasa comisioane nejustificate faţă de clienţi.

Convenţiile încheiate de părţi au putere de lege, într-adevăr, însă, acestea trebuie să fie legale şi în niciun caz abuzive.

IFN-ul nu explică în niciun mod scopul solicitării dobanzii de retragere (plata anticipata), astfel încât, clientul să înţeleagă de ce i se solicită, fiind obligat să achite sume de bani pentru care nu are nicio culpă, iar
comisionul de administrare lunar de 2.000 lei nu se justifica.

Raporturile comerciale trebuie sa se bazeze pe încredere şi colaborare, iar părţile să-şi asigure un echilibru în aceste relaţii şi nu să transforme o relaţie comercială într-o afacere abuzivă numai în favoarea unei părţi.

Autor av. Carmen Leon | iunie 12 , 2018 | 0

În prezenta secțiune veți putea vizualiza onorariile estimative pe care le practică

Cabinetul de avocatura Leon si asociatii.

Menționăm de la început că acestor onorarii  vor fi adăugate , dacă este cazul, taxe de expediție, taxe judiciare sau extrajudiciare, cheltuieli de transport / cazare (în caz de deplasare în afara Bucureștiului) etc.

Mai jos vor fi prezentate cu titlu informativ onorarii posibile pentru diverse servicii juridice. Acestea vor fi majorate în funcție de complexitatea cazului și peste maximul stabilit numai  dacă   natura cazului impune activități de documentare suplimentare, altele decât cele obișnuite și avute în vedere la data stabilirii onorariilor orientative ori, dacă la momentul preluării lucrării de către avocat, nu au fost puse la dispoziție toate informațiile care, împreună, ar fi condus la stabilirea unui onorariu diferit față de cel oferit.

  • Onorariul pentru ora de consultanta initiala (onorariu orar) este identic, indiferent de ramura de drept (exceptie facand dreptul penal): 150 RON . Ora inițială de consultanță are o durată medie de până la 60 de minute (timp indivizibil). În funcție de timpul suplimentar, dacă este cazul, onorariul se va majora astfel: până la 15 min = 40 lei; 16-30 min = 75 lei; 31-45 min = 100 lei; 46-60 min = 150 lei.
  • Onorariul pentru ora de consultanta initiala drept penal: 250 RON – 500 RON – in functie de complexitate. Prima oră este indivizibilă. Majorarea onorariului se va efectua   astfel: până la 15 min = 40 lei, 16-30 min = 75 lei, 31-45 min = 100 lei, 46-60 min = 150 lei).
  • Onorariul perceput pe termen (în cauzele litigioase) este același, indiferent de natura litigiului (exclusiv drept penal – 350 RON / termen) și indiferent de durata procesului.
  • pentru litigii din afara Bucureștiului, onorariul pentru instanță se va aplica după cum urmează: la onorariul / term se vor adăuga: un onorariu pentru timpul suplimentar: 100 lei / oră (timp necesar deplasării – estimat prin contract) plus cheltuielile de deplasare / cazare dacă este cazul.
  • Plata onorariilor aferente termenelor de judecată se va face cel mai târziu înainte de prezentarea avocatului în instanță și cel mai devreme cu 24 de ore înainte de ziua stabilită pentru termenul respectiv.
  • Onorarii notificari / notificat:  250 RON – 450 RON (include taxa de expeditie, daca aceasta nu depaseste 10 RON / document).
  • Onorarii verificari contracte:  250 – 700 RON (si in afara timpului de consultanta, cand este cazul)
  • Onorarii de modificare a contractului (maximum 20% din contractul prezentat); 250 – 450 RON (nu include eventuala consultanta initiala, daca este cazul). Pentru modificari mai complexe / mai mari, onorariul se majoreaza corespunzator.
  • Onorarii redactare contracte civile : 400 RON – 850 RON – in functie de complexitate
  • Onorarii redactare contracte comerciale : de la 600 RON
  • Contracte de muncă cu clauze specifice / acte adiționale (redactări / interpretări / modificări):   250 – 650 RON

Contractele redactate pot fi atestate de avocat, la solicitarea clienților. Această atestare presupune prezența ambelor părți semnatare ale contractului. 

  • redactarea cererilor de chemare în judecată, cererile contraventionale, cererile de chemare în garanție, redactarea interogatoriilor, redactarea diverselor documente necesare în cadrul acțiunilor litigioase: 550  – 950 RON
  • redactare concluzii scrise / note de sedință: 350-900 lei (nu include onorariul pentru studierea prealabilă a cazului, acesta fiind distinct și prealabil)
  • analiza documentelor (ex: expertize judiciare) fără a intra în analiza cazului: 300-550 lei 
  • interpretare (explicare) hotărâri / decizii / sentințe judecătorești: 300-500 lei 
  • sinteze în diverse domenii ale legislației interne: 400 – 800 de lei (funcție de complexitatea și numărul domeniilor atinse). În măsura în care sinteza se va prezenta oral clientului, se alocă întâlnirii  15 minute netarifate suplimentar (incluse în onorariul sintezei efectuate)  apoi se percepe un onorariu de 30 lei/15min indivizibile.
  • sinteze legislative de drept european : 500 – 1000 RON
  • cereri de strămutare: 300-500 lei
  • activitati de atestare acte: 120 lei / document
  • cereri de scutire taxa judiciară de timbru, cereri de reexaminare: 250-400 lei

Onorarii analize caz

  • – pre-litigioase: de la  400 RON
  • – litigioase (aflate pe rolul instanțelor de judecată); de la  600 RON

Notă : întâlnirea pentru prezentarea analizei va fi de 75 lei / oră (prima oră indivizibilă), apoi pe indivizibilă fracțiune de 15 min: 25 lei / fracțiune timp.

Onorarii litigii

  • DREPTUL CIVIL :
  • iesiri din indiviziune de la 2150 RON
  • rezilieri / anulari contracte civile de la 1900 RON
  • raspundere delictuala etc: de la 1700 RON
  • uzucapiuni: de la 2500 RON
  • raspunderi contractuale – de la 1900 RON
  • LITIGII MUNCA : 1700 RON – 2500 RON

DREPTUL FAMILIEI

  • divort cu / fără minori: 1600 RON – 2700 RON
  • divort cu / fără minori inclusiv cu privire la partajul: de la 2500 RON
  • partaj după divort: de la 2100 RON
  • încredințări / reincredintări minori (stabilirea domiciliului minorului): 1700 – 2200 RON
  • pensii alimentare: 1800 RON
  • ordonanta presedintie de incredintare temporara minor / atribuire folosinta temporara locuinta / pensie alimentara; 1800-2700 RON – în functie de numarul de capete de cerere
  • divort cu reclamant / parat aflat in afara Romaniei – fara partaj (in imposibilitatea de prezentare) – 2500 RON – 3500 RON (include deplasarea avocatului pentru plata taxei judiciare de timbru in interesul clientului.)
  • ordin de protecție – 1800-2800 lei
  • tutela 1800 – 2800 RON
  • tăgada paternității: 2000 – 3000 lei
  • redactare document planificare familială – planning family (la instanța de judecată sau în scopul desfacerii căsătoriei la notariat): 750 – 1500 RON
  • redactare tranzacții: 1500 – 2000 RON

Alte onorarii estimative:

  • – diverse ordonante presedintiale: de la 1800 RON
  • – actiuni privind anularea clauzelor abuzive in contractele bancare – protectia consumatorului: 1800 RON – 2500 RON
  • – infiintari PFA – 750 RON.
  • infiintari intreprinderi familiale – 800 RON
  • infiintari SRL – 1500 RON – 2500 RON (in functie de numarul de asociati) Onorariul cuprinde: redactarea documentelor, rezervarea numelui societatii, atestarea documentelor, depunerea dosarului la ORC. Ridicarea de la ORC a actelor de finalizare a infiintării societății.
  • litigii asociatii proprietari – 1500 RON – 2500 RON

ONORARIILE SE ACHITĂ INTEGRAL, DE REGULA, LA SEMNAREA CONTRACTULUI DE ASISTENTA JURIDICA – dacă este vorba e un litigiu – ori ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRII .

Serviciile juridice pot fi oferite și clientilor din afara Bucureștiului indiferent de serviciile solicitate ( consultanta, redactari acte/notificări, contracte, analize caz, sinteze legislative etc).

 

Este imposibil să redau exemple de onorarii pentru toate ramurile de drept în care îmi desfășoară activitatea profesională, deoarece sunt prea multe de adăugat, dar se observă cu ușurință că media onorariilor nu este mare, deci nu poate varia prea mult în celelalte domenii.

Considerăm că aceste onorarii sunt la un limită pe care majoritatea o poate suporta, altfel intenția cabinetului este de a veni, astfel, în sprijinul celor care au nevoie de un avocat, dar nu permite să plătească o sumă mare de bani.

Singurele cerinte sunt ca fiecare client care beneficiaza de serviciile Cabinetului sa respecte programarile, termenele de plata si predarea documentelor (daca este cazul) si, in acelasi timp, va beneficia de respectarea programului de primire, corectitudine si respectarea termenelor stabilite pentru finalizarea lucrarilor.

Programările se fac anticipat la nr. 0723.646.221

  • În măsura în care apelul nu poate fi preluat, vă rugăm reveniți mai târziu.
  • Avocatul poate fi angajat într-o consultație juridică sau poate fi aflat în sala de judecată.
  • De asemenea, se pot realiza programari  si prin intermediul e-mail-ului , folosindadresa avocat_leon@yahoo.com.
  • Nu oferim consultatii juridice gratuite la telefon!

Autor av. Carmen Leon | mai 30 , 2018 | 0

Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, reglementeaza cadrul legal privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor copilului.

Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal.

In situatia cand drepturile acestora nu sunt respectate, se poate obtine suplinirea consimtamantului parintelui pentru orice situatie.

Suplinirea consimtamantului parintelui care refuza sa isi manifeste acordul.

Una din cele mai frecvente situatii este aceea in care, unul din parinti refuza sa isi manifeste acordul cu privire la deplasarea minorului in strainatate impreuna cu celalalt parinte.

In acest caz, pentru suplinirea consimtamantului, avem calea actiunii in justitie prin intermediul careia putem obtine o hotarare judecatoreasca care sa suplineasca acordul celuilalt parinte.

Se poate solicita in instanta suplinirea consimtamantului pentru emiterea pasaportului minorului; pentru inscrierea la gradinita, la scoala, suplinirea consimtamantului parintelui pentru eliberarea pasaportului si deplasarea minorului in strainatate.

Cum procedam in situatia in care termenele acordate de catre instanta sunt prea lungi si exista posibilitatea ca pana la solutionarea cauzei, hotararea judecatoreasca sa nu ne mai fie de folos.  Spre exemplu, in cazul in care am planuit sa plecam in strainatate cu copilul peste doua luni de zile, iar instanta de judecata a dat termen, sa spunem, peste trei luni.

In acest caz avem posibilitatea unei solutionari urgente, prin promovarea unei actiuni in procedura de urgenta,  numita procedura ordonantei presedintiale. Prin acest mijloc procesual, avem sansa de a obtine in termen scurt solutia dorita.

Pentru a putea promova o cerere de ordonanta presedintiala trebuie sa introduceti si actiunea de drept comun pentru suplinirea consimtamantului. Actiunea de drept comun este cea care se judeca in procedura obisnuita si care poate avea o durata lunga de timp.

***

Înscrierea la gradinițe, scoli. Respectarea reglementarilor in materie de catre gradinite si scoli.

În conditii de exercitare in comun a autoritatii parintesti, alegerea felului educatiei unui copil reprezinta o chestiune cu privire la care este necesar acordul ambilor parinti.

Unitatea de invatamant trebuie sa stie ca parintii exercita autoritatea parinteasca in comun atunci cand:
– sunt casatoriti;
– nu au fost niciodata casatoriti si nu a intervenit nicio hotarare judecatoreasca care sa reglementeze raporturile parentale;
– exista o hotarare judecatoreasca care arata ca parintii exercita in comun autoritatea parinteasca.

Daca parintii exercita in comun autoritatea parinteasca, este obligatoriu pentru orice unitate de invatamant sa solicite la inscrierea oricarui copil, alternativ:
– prezenta ambilor parinti semnatari ai solicitarii de inscriere/contractului educational.
– un acord scris din partea parintelui/parintilor care lipseste/lipsesc; din perspectiva unitatii de invatamant, acest acord ar trebui sa fie autentic notarial.
– o hotarare judecatoreasca din care sa rezulte ca parintele care solicita inscrierea exercita exclusiv autoritatea parinteasca (ori copilul i-a fost “incredintat”, pentru hotarari anterioare datei de 01.10.2011); hotararea judecatoreasca ar trebui sa fie cel putin executorie, caracter care rezulta din “stampita dreptunghiulara” si insemnarile adiacente pe care le aplica instantele pe hotarare; atunci cand pronuntarea hotararii s-a realizat recent, parintele poate prezenta si un certificat de grefa care sa ateste continutul dispozitiilor instantei.
– o hotarare judecatoreasca din care sa rezulte ca instanta de judecata a suplinit acordul parintelui care lipseste pentru inscrierea copilului la gradinita; similar, hotararea ar trebui sa fie executorie, chestiune care poate fi probata si cu un certificat de grefa.

***

In mod exceptional, legea permite ca un singur parinte sa ia decizii privitoare la alegerea invatamantului copilului, chiar daca se exercita in comun autoritatea parinteasca. Este vorba despre situatia in care celalalt parinte nu isi exprima vointa cu privire la aceasta chestiune.

Pentru o astfel de situatie, unitatea de invatamant ar trebui sa solicitate o declaratie pe proprie raspundere din partea parintelui care doreste inscrierea din care sa rezulte ca ar fi incercat sa il contacteze pe celalalt cu privire la inscriere, dar respectivul parinte nu a raspuns. Ideal, respectiva declaratie ar trebui sa fie autentica notarial.

Autor av. Carmen Leon | mai 17 , 2018 | 1

Art. 1528 Cod Civil. Executarea obligaţiei de a face

(1) În cazul neexecutării unei obligaţii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuşi ori să facă să fie executată obligaţia.

(2) Cu excepţia cazului în care debitorul este de drept în întârziere, creditorul poate să exercite acest drept numai dacă îl înştiinţează pe debitor fie odată cu punerea în întârziere, fie ulterior acesteia.

Obligatia este definite de art. 1528 C.civ. ca fiind o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa execute o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata. Prin obligatie civila se intelege indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic de a avea o anumita conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ, care poate consta in a da, a face sau a nu face ceva, iar in caz de nevoie, poate fi impusa prin forta coercitiva a statului.

Obligatia civila presupune o indatorire a subiectului pasiv care prezinta urmatoarele trasaturi:

-indatorirea subiectului pasiv consta intr-o conduita corespunzatoare conduitei pe care o poate avea subiectul activ

-indatorirea subiectului pasiv poate consta intr-o actiune sau o abtinere

-in caz de nevoie, indatorirea poate fi impusa subiectului pasiv prin forta coercitiva a statului.

Obligatia de a da, obligatia de a face si obligatia de a nu face; In dreptul civil, prin obligatia de a da se intelege indatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real. în principiu, transmiterea dreptului real prin contract se realizează în chiar momentul incheierii contractului, asa incat se întalnesc mai rar obligatii de a da persistente in timp, dupa incheierea actului juridic.

Prin obligaţie de a face se intelege indatorirea de a executa o lucrare, de a presta un serviciu sau de a preda un lucru, deci, în general, orice prestatie pozitiva în afara celor care se incadreaza in noţiunea de „a da” Obligatia de a nu face consta in indatorirea subiectului pasiv de a se abtine de la o actiune sau de la anumite actiuni.

Aceasta obligatie are un continut diferit, dupa cum este corelativa unui drept absolut sau unui drept relativ. Obligatia de a nu face corelativa unui drept absolut inseamna indatorirea generala de a nu face nimic de natura a aduce atingere acestui drept, iar obligatia de a nu face corelativa unui drept relativ este indatorirea subiectului pasiv de a nu face ceva ce ar fi putut sa facă daca nu s-ar fi obligat la abtinere.

Obligaţii civile pozitive şi obligaţii civile negative; Obligatiile pozitive sunt acelea care implica o actiune, obligatia de a da si obligatia de a face.

Obligatiile negative sunt acelea care presupun o abstentiune, deci includem obligatia de a nu face.

Obligatii de rezultat si obligatii de mijloace.

Obligatiile de rezultat (numite şi obligaţii determinate) sunt acele obligatii care constau in indatorirea debitorului de a obtine un rezultat determinat, deci caracteristic acestora este faptul ca obligatia este strict precizata sub aspectul obiectului şi scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea ca, desfasurand o anumita activitate, sa atinga un rezultat bine stabilit.

Obligatii civile obişnuite, obligatii scriptae in rem şi obligatii propter rem.

Obligatia civila obisnuita este aceea care incumba debitorului fata de care s-a nascut; in alte cuvinte, urmeaza a fi executata (sau, dupa cum se mai spune, este opozabila) „intre parti”.

Obligatia scriptae in rem se caracterizeaza prin faptul ca este strans legata de un lucru, astfel încât creditorul isi poate realiza dreptul sau numai daca titularul actual al dreptului real asupra lucrului respectiv va fi obligat sa ii respecte acest drept, desi nu a participat direct si personal la formarea raportului obligational.

Obligatia propter rem este indatorirea ce incumba, in temeiul legii sau chiar al conventiei partilor, detinatorului unui lucru, pentru ratiuni precum: protectia unor lucruri de importanţa nationala, exploatarea judicioasa ori conservarea unor calitati ale unor lucruri importante, existenta unor raporturi de buna vecinatate.

Obligatii civile perfecte şi obligatii civile imperfecte.

Obligaţia civilă perfecta este acea obligatie care se bucura integral de sanctiunea juridica, in sensul ca, in caz de nevoie, creditorul poate obtine concursul fortei coercitive a statului pentru executarea ei. Cele mai multe obligatii intra in aceasta categorie.

Obligatia civila este acea obligatie (tot juridic, iar nu morala) a carei executare nu se poate obtine pe cale silita, dar, in masura in care ar fi executata de bunavoie de catre debitor, acesta din urma nu are dreptul sa pretinda restituirea prestatiei.

Autor av. Carmen Leon | mai 11 , 2018 | 0

Buna seara,

am luat un credit doar cu buletinul in urma cu mult timp, o perioada s-a platit rata si pe urma nu am mai muncit niciunul din noi si am ramas cu ratele in urma……dupa un timp am primit o hartie de la un executor sa platesc toata suma. Nu aveam de unde sa achit toata suma si m-am dus la biroul dansului ca sa ajungem la o intelegere a am uitat sa spun ca toate conturile, poprire pe pensie si o parte din salarul sotului lua executorul si eram intre timp plateam o alta rata la banca …. de unde executorul a retras din cont o anumita suma fara sa ma anunte, ci am fost sunata de la banca respectiva ca nu mai platesc rata?Cand am fost la birou la dansul m-a pus sa fac un angajament de plata ca sunt de acord ca sa platesc pe langa conturile blocate sa mai platesc o rata de 150 lei/luna, am fost de acord , am semnat si mi s-a spus ca trebuie sa dau copie dupa actele de la casa sa se depuna la dosar. Eu de buna cuviinta sa ajungem la o intelegere le-am dat. E dar el cu actele de la casa mi-a scos casa la vanzare. Eu l-am dat in judecata pt inselatorie si avem proces in iunie. Problema este dupa toate astea ca incepe licitatia la casa in 28 luna mai 2018. Avocata la care am fost zice asteptati. Este o suma mica ca sa se ajunga la vanzarea unei case. Este legal? unde sa mai apelez? Spuneti-mi va rog?

Cesiune contracte
Autor av. Carmen Leon | mai 1 , 2018 | 0

Anularea/ revocarea donatiei.

Cauzele de revocare. Donatia poate fi revocata pentru ingratitudine si pentru neexecutarea fara justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul (art. 1020). Revocarea pentru ingratitudine si pentru neindeplinirea sarcinilor nu opereaza de drept (art. 1021).

Donatia se revoca pentru ingratitudine in urmatoarele cazuri:
a) daca donatarul a atentat la viata donatorului (caz prevazut si de art. 831 Codul civil 1865), a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat;
b) daca donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave f ata de donator (caz prevazut si de art. 831 Codul civil 1865) ;
c) daca donatarul refuza in mod nejustificat sa asigure alimente donatorului ajuns in nevoie, in limita valorii actuale a bunului dona t, tinandu-se insa seama de starea in care se afla bunul la momentul donatiei (art. 1023). Si acest caz este prevazut s i de art. 831 Codul civil 1865.

Cand poate fi revocata donatia si cand poate fi constatata nulitatea acesteia?

(1) Dreptul la actiunea prin care se solicita revocarea pentru ingratitudine se prescrie in termen de un an din ziua in care donatorul a stiut ca donatarul a savarsit fapta de ingratitudine.
(2) Actiunea in revocare pentru ingratitudine poate fi exercitata numai impotriva donatarului. Daca donatarul moare dupa introducerea actiunii, aceasta poate fi continuata impotriva mostenitorilor.

Revocarea pentru neexecutarea sarcinii. Actiunile in caz de neexecutare a sarcinii.

(1) Daca donatarul nu indeplineste sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii sai in drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donatiei.
(2) In cazul in care sarcina a fost stipulata in favoarea unui tert, acesta poate cere numai executarea sarcinii.
(3) Dreptul la actiunea prin care se solicita executarea sarcinii sau revocarea donatiei se prescrie in termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata (art. 1027).
Revocabilitatea donatiei intre soti. Orice donatie incheiata intre soti este revocabila numai in timpul casatoriei (art. 1031).

Poate fi revocata si promisiunea de donatie?

(1) Promisiunea de donatie se revoca de drept daca anterior executarii sale se iveste unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine.
(2) De asemenea, promisiunea de donatie se revoca de drept si atunci cand, anterior executarii sale, situatia materiala a promitentului s-a deteriorat intr-o asemenea masura incat executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasa pentru acesta ori promitentul a devenit insolvabil (art. 1022).

Pentru contractele de donatie incheiate inainte de 1 octombrie 2011, donatia pentru bunurile viitoare este revocabila (art. 821 Codul civil 1865).

Pot fi revocate, in conditiile stabilite de noul Cod civil, si donatiile incheiate anterior intrarii in vigoare a acestuia?

Donatiile incheiate inainte de 1 octombrie 2011 se revoca pentru nastere de copii in urma donatiunii (art. 102 alin. (1) din Legea 71/2011 si art. 829 Codul civil 1865).

In acest caz, orice donatiuni facute de persoane ce n-au copii sau descendenti existenti in timpul facerii lor, oricare ar fi valoarea acestor donatiuni si sub orice titlu s-ar fi facut, fie chiar donatiunea mutuala sau remuneratorie, fie donatiunea in favoarea maritagiului facuta sotilor de oricare alta persoana, afara de ascendentii lor, sunt revocate de drept, daca donatorul, in urma donatiunii, dobandeste un copil legitim, un postum, sau chiar in afara casatoriei (art. 102 alin. (1) Legea 71/2011 si art. 836 Codul civil 1865).

In cazul in care partile sunt de acord, ele au posibilitatea s a modifice contractul de donatie incheiat inainte de 1 octombrie 2011. In acest caz, potrivit art. 102 alin. (2) din L. 71/2011, modificarea contractului se face cu respectarea legii in vigoare la data modificarii, astfel ca este posibila introducerea unei clauze de renuntare la revocarea donatiei pentru nastere de copii sau pot introduce o clauza de reducere a termenului de prescriptie in cazul nasterii de copii.

Nulitatea donatiei intre soti. Nulitatea casatoriei atrage nulitatea relativa a don atiei facute sotului de rea-credinta (art. 1032).

Autor Avocat Moderator | septembrie 21 , 2014 | 113

Pentru consultanta juridica, va rugam sa trimiteti problema dvs. in scris la adresa de email: avocat_leon@yahoo.com sau pe site si sa achitati onorariul pentru consultanta on line in cuantum de 250 lei in contul

IBAN  RO12RNCB0278000439710011 , BCR Sucursala Serban Voda, Bucuresti. Titular: Leon Carmen Mirela, reprezentand consultanta juridica.

Nu acordam consultatii juridice gratuite!

 

Uzufructul – dezmembrămământ al dreptului de proprietate.

Dreptul de proprietate este un drept complet conferind cele trei atribute cunoscute: usus, fructus şi abusus adică posesia, folosinţa şi dispoziţia. Este însă posibil ca proprietarul să păstreze numai o parte din atributele proprietăţii, cealaltă parte aparţinând altei  persoane care va fi, la rândul ei, titular de drepturi reale cunoscute sub denumirea de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Acestea sunt: dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaţie, dreptul de servitute şi dreptul de superficie.

Potrivit art. 703 coroborat cu art. 551 pct. 3 Cod civil, uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa, drept ce îl exercită cel mult până la încetarea sa din viaţă sau în cazul persoanelor juridice pe o perioadă de maxim 30 de ani.

Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu şi de a-l înstrăina. Uzufructul nu este altceva decât rezultatul dezmembrării dreptului de proprietate în elementele sale şi atribuirii unora dintre ele (ius abutendi) proprietarului, altora (ius possidendi, ius utendi şi ius fruendi) unei alte persoane, numite uzufructuar. Proprietarul păstrează numai dreptul de dispoziţie a bunului, posesiunea şi folosinţa atribuind-o uzufructuarului. Acesta este motivul pentru care o astfel de proprietate se numeşte nudă proprietate (goală sau fără conţinut), iar proprietarul, nudul proprietar.

Când uzufructul are ca obiect bunuri imobile, actul juridic va trebui să îmbrace, sub sancţiunea nulităţii absolute, forma autentică, prin urmare, dreptul de uzufruct urmează a fi intabulat în Cartea Funciară, notarul care autentifică actul având obligaţia de a îndeplini formalităţile de publicitate imobiliară.

In urma constituirii dreptului de uzufruct, indiferent că este cu titlu oneros sau gratuit, proprietarul este titularul dreptului de a dispune de bunul său, este titularul unui drept real.

Prin urmare, el poate înstrăina, dona sau greva cu sarcini reale nuda proprietate asupra bunului, cu obligaţia de a nu stânjeni pe uzufructuar în exercitarea drepturilor sale.

In cazul unui abuz de folosinţă din partea uzufructuarului, proprietarul, în conformitate cu art. 747 Cod civil, poate solicita încetarea uzufructului.

Proprietarul are obligaţia de a preda bunul în starea în care se află la momentul constituirii împreună cu toate accesoriile lui, precum şi cu tot ce se uneşte sau se încorporează cu acesta (art. 723 Cod civil, coroborat cu art. 707 Cod civil), în acest sens, proprietarul şi uzufructuarul încheie un inventar al bunurilor mobile şi un proces verbal de constatare a stării imobilului.

Intrucât dreptul de folosinţă asupra bunului aparţine uzufructuarului, proprietarul are obligaţia de a se abţine de la orice acţiuni/fapte ce ar împiedica exercitarea folosinţei de către uzufructuar.

Uzufructuarul fiind titularul dreptului de folosinţă asupra bunului şi de a culege fructele bunului, poate închiria/arenda bunul pe toată perioada existenţei uzufructului (art. 715 Cod civil).

Dreptul de folosinţă al uzufructuarului îi conferă acestuia două prerogative, desprinse din dreptul proprietarului şi anume: dreptul de a uza / de a se folosi de bun şi dreptul de a-i culege fructele.

In ceea ce priveşte uzufructul în sine, adică exerciţiul dreptului de folosinţă, uzufructuarul are facultatea de a opta între exploatarea directă, personală a lucrului şi exploatarea indirectă a acestuia, el putând să se bucure de lucru reţinând foloasele pentru el sau închiriindu-i ori cedându-i folosinţa altuia.

Din analiza art. 714 alin. 1 Cod civil, rezultă că regula este aceea că uzufructuarul poate cesiona uzufructul fără acordul nudului proprietar. Prin excepţie, acordul acestuia este obligatoriu, dacă prin actul de constituire a dreptului de uzufruct s-a stipulat expres necesitatea acestui consimţământ.

Dreptul de a închiria bunul. Acest drept este reglementat de dispoziţiile art. 715 alin. 1, care prevăd că uzufructuarul are dreptul de a închiria sau arenda bunul primit în uzufruct.

Cât priveşte durata locaţiunilor consimţite de uzufructuar asupra bunurilor imobile, art. 715 alin. 2 prevede că aceste locaţiuni sunt opozabile proprietarului sau moştenitorilor acestuia şi după stingerea uzufructului prin decesul sau încetarea existenţei persoanei juridice a uzufructuarului, pe o perioadă de maximum 3 (trei) ani de la data stingerii uzufructului, sub condiţia ca aceste locaţiuni să fie notate în Cartea Funciară, în situaţia în care uzufructul se stinge prin împlinirea termenului pentru care a fost constituit, locaţiunile încetează odată cu stingerea uzufructului.

Dreptul de a ipoteca sau da în gaj bunul imobil / mobil. Potrivit art. 2379 alin. 1 pct. B Cod civil, uzufructuarul poate greva cu o ipotecă imobiliară sau da în gaj (art. 2480 Cod civil) bunul imobil / mobil asupra căruia are dreptul de uzufruct. In această situaţie, creditorul ipotecar sau gajist nu va putea urmări decât uzufructul, dar nu şi bunul asupra căruia se exercită folosinţa.

Obligaţiile uzufructuarului. Cea mai importantă obligaţie a uzufructuarului este aceea de a restitui lucrul în starea în care l-a primit.

Obligaţia de a respecta destinaţia bunului. Această obligaţie este expres reglementată de art. 724 Cod civil, care dispune că uzu-fructuarul este ţinut să respecte destinaţia dată bunurilor de nudul proprietar.

Prin excepţie, art. 724 Cod civil permite uzufructuarului să dea bunului o altă destinaţie, în cazul în care se asigură o creştere a valorii bunului sau cel puţin nu se prejudiciază în nici un fel interesele proprietarului.

Uzufructuarul are, conform art. 729 alin. 1, obligaţia de a suporta reparaţiile de întreţinere a bunului, reparaţiile mari fiind în sarcina proprietarului.

Cazurile de stingere a uzufructului

(1) Uzufructul se stinge pe cale principală prin:
a) moartea uzufructuarului ori, după caz, încetarea personalităţii juridice;
b) ajungerea la termen;
c) consolidare, atunci când calitatea de uzufructuar şi de nud proprietar se întrunesc în aceeaşi persoană;
d) renunţarea la uzufruct;
e) neuzul timp de 10 de ani sau, după caz, timp de 2 ani în cazul uzufructului unei creanţe.
(2) Uzufructul se stinge prin decesul ori, după caz, încetarea existenţei juridice a uzufructuarului chiar dacă termenul nu s-a împlinit.
(3) În cazul imobilelor sunt aplicabile dispoziţiile în materie de carte funciară.

Uzufructul constituit în favoarea unei persoane fizice, fiind cel mult viager, acesta se stinge prin moartea uzufructuarului (art. 708 alin. 1 Cod civil). Această durată poate fi redusă prin convenţia părţilor, însă ea nu poate fi prelungită dincolo de limită vieţii uzufructuarului.

In cazul uzufructului constituit în favoarea unei persoane juridice, acesta durează până la momentul desfiinţării acesteia (dizolvării, desfiinţării etc.), dar nu mai mult de 30 de ani.

Renunţarea la uzufruct poate fi expresă sau tacită. Renunţarea expresă poate îmbrăca fie forma unui act unilateral de voinţă, fie forma unei convenţii încheiate cu nudul proprietar având ca obiect încetarea efectelor uzufructului, în schimbul unei prestaţii din partea nudului proprietar, sau cu titlu gratuit.

Stingerea uzufructului în caz de abuz de folosinţă. Abuzul de folosinţă al uzufructuarului este sancţionat de lege cu stingerea uzufructului.

Astfel, art. 747 Cod civil, reglementează trei cazuri de stingere a uzufructului bazate pe atitudinea culpabilă a uzufructuarului, şi anume: atunci când uzufructuarul abuzează de folosinţa bunului; uzufructuarul aduce stricăciuni bunului primit în uzufruct; uzufructuarul lasă bunul să se degradeze. In toate aceste cazuri, stingerea uzufructului operează la cererea nudului proprietar şi au la bază ideea de culpă a uzufructuarului, ceea ce înseamnă că abuzul nu va putea fi luat în considerare decât dacă este imputabil uzufructuarului.

In toate cazurile reglementate de dispoziţiile art. 747 Cod civil, sancţiunea stingerii uzufructului este dispusă de către instanţa de judecată în funcţie de gravitatea faptelor.

Pentru consultanta juridica, va rugam sa trimiteti problema dvs. in scris la adresa de email: avocat_leon@yahoo.com sau pe site si sa achitati onorariul pentru consultanta on line in cuantum de 150 lei in contul

IBAN  RO12RNCB0278000439710011 , BCR Sucursala Serban Voda, Bucuresti. Titular: Leon Carmen Mirela, reprezentand consultanta juridica.

Doar cei care vor achita consultanta, vor primi un raspuns.

Autor Avocat Moderator | august 14 , 2014 | 0

Cabinetul de Avocatura LEON & ASOCIATII, printre aproape toate domeniile de practica, se ocupa si cu INFIINTARE FIRME IN REGIM DE URGENTA.

In ceea ce priveste executarea operatiunilor ONRC de catre cabinetul LEON & ASOCIATII avem urmatoarele atributii:

– Infiintare Firma in regim de urgenta (onorariu, fara taxe Registrul Comertului).

–  Redactare (act constitutiv, contract comodat sediu, declaratii, cereri Registrul Comertului)

–  Infiintare ONG (asociatie, fundatie, club sportiv) Infiintare firma Inregistrare PFA si Intreprinderi individuale Extindere obiect de activitate CAEN

–    Suspendare activitate Schimbare sediu social

–    Schimbare administrator Cesiune parti sociale Majorare capital social

–   Schimbare denumire/emblema firma Schimbare activitate principala a societatii

–   Actualizare date identificare fondatori Prelungire mandat administrator

–   Prelungire sediu social Prelungire durata de functionare societate Schimbare sediu social

–  Deschidere/radiere punct de lucru

–   Dizolvare voluntara firma Fuziune/divizare firma Mentiuni schimbare date de identificare ale asociatilor

Autor Avocat Moderator | august 4 , 2014 | 0
Atentie! incepand cu 12 septembrie 2014 se vor modifica taxele pentru anumite categorii de vize. Aflati mai multe la http://go.usa.gov/yGFP
Începând cu Noiembrie 2014 Ambasada Canadei in Romania si-a externalizat serviciul de obținere a tuturor tipurilor de viza.
Astfel viza poate fi obținută in 2 moduri: aplicare online a întregii proceduri sau depunere fizica a dosarului după completarea formularului standard  online.
Timp de procesare: poate dura intre 14 zile si 2 luni din momentul in care avem toate informațiile necesare. Pentru completarea formularului sunt necesare următoarele informații: date personale aplicant si familie inclusiv părinți, frați si surori.
Date despre: studii, ultimele locuri de munca, stagiu militar daca exista plus alte date pe care pe vom analiza in funcție de situația Dvs concretă.
Vizele se pot obtine prin intermediul nostru de la orice misiune diplomatica sau oficiu consular canadian din strainatate. Noi va oferim suport din primele clipe si pana la ridicarea vizei.
Astfel va oferim: stabilirea concretă a eligibilitatii dvs. Pentru obținerea vizei, completare formular si obținere cod bare in funcție de datele furnizate, întocmire dosar si depunere, va oferim  pregătirea  privitoare la ținuta si comportamentul ce trebuie deținute de orice aplicant in fata ofiterului cu care se  va susține interviul. De asemenea noi va ridicam si pașaportul cu viza aplicată după ce este procesat. Tot ce trebuie sa faceți dvs. este sa ne oferiti informațiile necesare completării dosarului si sa va prezentati la interviu. 

Autor Avocat Moderator | august 1 , 2014 | 0

A FOST CASTIGATA lupta cu AVAS (FNI), (singurul proces castigat impotriva AVAS-ului de pe rolul Tribunalului Bucuresti)

Acest domn nu si-a asigurat apararea in prima faza cand AVAS-ul a formulat contestatie la executare, instanta dandu-i castig de cauza, fiind in situatia de a restui banii obtinuti de la AVAS in urma executarii silite.

In faza a doua AVAS-ul a solicitat instantei Intoarcerea executarii silite, iar cu ajutorul cabinetului nostru a reusit sa castige procesul, obtinand compensarea celor doua creante dar si cheltuieli de judecata.

Mai jos exista solutia instantei.

Solutia pe scurt:
Admite cererea Dispune întoarcerea executării silite şi obligă pârâtul D. M. la plata sumei de 12.110,27 lei către reclamantă. Compensează creanţele reciproce ale părţilor până la concurenţa sumei de 10.668 lei şi obligă intimatul la plata sumei de 1442,27 lei cheltuieli de executare precum şi a sumei reprezentând actualizarea cu indicele de inflaţie a sumei de 12.110,27 lei de la data de 05.07.2010 la data de 10.06.2014 precum şi a sumei reprezentând actualizarea cu indicele de inflaţie a sumei de 1442,27 lei de la data de 10.06.2014 şi până la data achitării integrale a debitului. Admite excepţia lipsei calităţii procesaule pasive a pârâtului BEJ D . Respinge cererea formulatăîmpotriva acestui pârât pentru lipsa calităţii procesuale pasive. Obligă reclamanta la plata sumei de xxxx lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 .06.2014

fni 1111111 fni 2222222

 

 

 

 

 

 

 

SEDIUL PRINCIPAL


Sos. Viilor 78-88, bloc 103, sc. 3, sector 5, Bucuresti