Blog

Autor av. Carmen Leon | iulie 11 , 2018 | 0

Conform art. 227 Cod proc. fiscala – Reguli privind executarea silită

(1) Executarea silită se poate întinde asupra veniturilor și bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanțelor fiscale și a cheltuielilor de executare. Executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanțelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare, cu excepția cazului în care din motive obiective în legătură cu situația patrimonială a debitorului acest nivel nu poate fi respectat.

 

Codul de procedură fiscală arata in art. 227, ordinea în care sunt supuse sechestrării şi ulterioarei vanzari bunurile urmăribile proprietate a debitorului. Astfel :

(2) Sunt supuse sechestrării și valorificării bunurile urmăribile proprietate a debitorului, prezentate de acesta și/sau identificate de către organul de executare silită, în următoarea ordine:

  1. a) bunurile mobile și imobile care nu sunt direct folosite în activitatea ce constituie principala sursă de venit;
  2. b) bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfășurarea activității care constituie principala sursă de venit;
  3. c) bunurile mobile și imobile ce se află temporar în deținerea altor persoane în baza contractelor de arendă, de împrumut, de închiriere, de concesiune, de leasing și altele;
  4. d) ansamblu de bunuri în condițiile prevederilor art. 246;
  5. e) mașini-unelte, utilaje, materii prime și materiale și alte bunuri mobile, precum și bunuri imobile ce servesc activității care constituie principala sursă de venit;
  6. f) produse finite.

Daca Organul fiscal  trece la sechestrarea bunurilor in vederea valorificarii lor, iar bunurile reprezinta singura sursa de venit, se poate contesta in instanta Procesul verbal de sechestru.

 

SEDIUL PRINCIPAL


Sos. Viilor 78-88, bloc 103, sc. 3, sector 5, Bucuresti