I
N
C
A
R
C
A

Blog

Autor av. Carmen Leon | iulie 27 , 2018 | 0

Ocrotirea interzisului judecatoresc (Art. 164 – 177 – Noul Cod Civil)
Capitolul III. Ocrotirea interzisului judecatoresc

Art. 164. Conditiile. (1) Persoana care nu are discernamantul necesar pentru a se ingriji de interesele sale, din cauza alienatiei ori debilitatii mintale, va fi pusa sub interdictie judecatoreasca.
(2) Pot fi pusi sub interdictie judecatoreasca si minorii cu capacitate de exercitiu restransa. Art. 163-167
Art. 165. Persoanele care pot cere punerea sub interdictie . Interdictia poate fi ceruta de persoanele prevazute la art. 111, care este aplicabil in mod corespunzator.
Art. 166. Desemnarea tutorelui. Orice persoana care are capacitatea deplina de exercitiu poate desemna prin act unilateral sau contract de mandat, incheiate in forma autentica, persoana care urmeaza a fi numita tutore pentru a se ingriji de persoana si bunurile sale in cazul in care ar fi pusa sub interdictie judecatoreasca. Dispozitiile art. 114 alin. (3)-(5) se aplica in mod corespunzator.
Art. 167. Numirea unui curator special. In caz de nevoie si pana la solutionarea cererii de punere sub interdictie judecatoreasca, instanta de tutela poate numi un curator special pentru ingrijirea si reprezentarea celui a carui interdictie a fost ceruta, precum si pentru administrarea bunurilor acestuia.
Art. 168. Procedura Solutionarea cererii de punere sub interdictie judecatoreasca se face potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.
Art. 169. Opozabilitatea interdictiei. (1) Interdictia isi produce efectele de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas definitiva.
(2) Cu toate acestea, lipsa de capacitate a celui interzis nu poate fi opusa unei terte persoane decat de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate prevazute de Codul de procedura civila, afara numai daca cel de-al treilea a cunoscut punerea sub interdictie pe alta cale .
Art. 170. Numirea tutorelui. Prin hotararea de punere sub interdictie, instanta de tutela numeste, de indata, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdictie judecatoreasca. Dispozitiile art. 114-120 se aplica in mod corespunzator.
Art. 171. Aplicarea regulilor de la tutela. Regulile privitoare la tutela minorului care nu a implinit varsta de 14 ani se aplica si in cazul tutelei celui pus sub interdictie judecatoreasca, in masura in care legea nu dispune altfel.
Art. 172. Actele incheiate de cel pus sub interdictie judecatoreascaActele juridice incheiate de persoana pusa sub interdictie judecatoreasca, altele decat cele prevazute la art. 43 alin. (3), sunt anulabile, chiar daca la data incheierii lor aceasta ar fi avut discernamant .
Art. 173. Inlocuirea tutorelui. (1) Tutorele celui pus sub interdictie judecatoreasca este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa 3 ani de la numire.
(2) Pentru motive temeinice tutorele poate cere inlocuirea sa si inaintea implinirii termenului de 3 ani.
Art. 174. Obligatiile tutorelui. (1) Tutorele este dator sa ingrijeasca de cel pus sub interdictie judecatoreasca, spre a-i grabi vindecarea si a-i imbunatati conditiile de viata. In acest scop, se vor intrebuinta veniturile si, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdictie judecatoreasca.
(2) Instanta de tutela, luand avizul consiliului de familie si consultand un medic de specialitate, va hotari, tinand seama de imprejurari, daca cel pus sub interdictie judecatoreasca va fi ingrijit la locuinta lui sau intr-o institutie sanitara.
(3) Cand cel pus sub interdictie judecatoreasca este casatorit, va fi ascultat si sotul acestuia.
Art. 175. Liberalitatile primite de descendentii interzisului judecatoresc. Din bunurile celui pus sub interdictie judecatoreasca, descendentii acestuia pot fi gratificati de catre tutore, cu avizul consiliului de familie si cu autorizarea instantei de tutela, fara insa sa se poata da scutire de raport .
Art. 176. Minorul pus sub interdictie judecatoreasca. (1) Minorul care, la data punerii sub interdictie judecatoreasca, se afla sub ocrotirea parintilor ramane sub aceasta ocrotire pana la data cand devine major, fara a i se numi un tutore. Dispozitiile art. 174 sunt aplicabile si situatiei prevazute in prezentul alineat.
(2) Daca la data cand minorul devine major acesta se afla inca sub interdictie judecatoreasca, instanta de tutela numeste un tutore.
(3) In cazul in care, la data punerii sub interdictie judecatoreasca, minorul se afla sub tutela, instanta de tutela va hotari daca fostul tutore al minorului pastreaza sarcina tutelei sau daca trebuie numit un nou tutore.
Art. 177. Ridicarea interdictiei judecatoresti. (1) Daca au incetat cauzele care au provocat interdictia, instanta judecatoreasca va pronunta ridicarea ei.
(2) Cererea se poate introduce de cel pus sub interdictie judecatoreasca, de tutore, precum si de persoanele sau institutiile prevazute la art. 111.
(3) Hotararea prin care se pronunta ridicarea interdictiei judecatoresti isi produce efectele de la data cand a ramas definitiva.
(4) Cu toate acestea, incetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opusa decat in conditiile prevazute la art. 169 alin. (2), care se aplica in mod corespunzator.

 

Autor av. Carmen Leon | iulie 11 , 2018 | 0

Conform art. 227 Cod proc. fiscala – Reguli privind executarea silită

(1) Executarea silită se poate întinde asupra veniturilor și bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanțelor fiscale și a cheltuielilor de executare. Executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanțelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare, cu excepția cazului în care din motive obiective în legătură cu situația patrimonială a debitorului acest nivel nu poate fi respectat.

 

Codul de procedură fiscală arata in art. 227, ordinea în care sunt supuse sechestrării şi ulterioarei vanzari bunurile urmăribile proprietate a debitorului. Astfel :

(2) Sunt supuse sechestrării și valorificării bunurile urmăribile proprietate a debitorului, prezentate de acesta și/sau identificate de către organul de executare silită, în următoarea ordine:

  1. a) bunurile mobile și imobile care nu sunt direct folosite în activitatea ce constituie principala sursă de venit;
  2. b) bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfășurarea activității care constituie principala sursă de venit;
  3. c) bunurile mobile și imobile ce se află temporar în deținerea altor persoane în baza contractelor de arendă, de împrumut, de închiriere, de concesiune, de leasing și altele;
  4. d) ansamblu de bunuri în condițiile prevederilor art. 246;
  5. e) mașini-unelte, utilaje, materii prime și materiale și alte bunuri mobile, precum și bunuri imobile ce servesc activității care constituie principala sursă de venit;
  6. f) produse finite.

Daca Organul fiscal  trece la sechestrarea bunurilor in vederea valorificarii lor, iar bunurile reprezinta singura sursa de venit, se poate contesta in instanta Procesul verbal de sechestru.

 

Autor av. Carmen Leon | iunie 30 , 2018 | 0

Cum se înfiintează o asociatie de proprietari?

Acte necesare

Statut / Act constitutiv

Acord de asociere

Obtinere hotarare judecatoreasca de infiintare a asociatiei

Depunerea dosarului la ANAF in vederea obtinerii CIF-ului

Depunerea la ANAF a formularului 10.

 

Potrivit Legii nr. 230/2007, asociația de proprietari are drept scop administrarea și gestionarea proprietății comune care, pe lângă drepturi, impune si obligații pentru toți proprietarii. 

Întrunire înaintea constituirii asociaţiei

Anterior adunării generale de constituire, proprietarii din clădirile cu mai multe apartamente se pot întruni pentru a hotărî cu privire la înființarea asociației de proprietari sau la transformarea asociației de locatari în asociație de proprietari. Totodată, vor hotărî și cu privire la persoana fizică sau juridică însărcinată cu întocmirea acordului de asociere și a statutului, cu privire la termenul de finalizare a acestora și la data de convocare a adunării de constituire. Hotărârea proprietarilor se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toți cei prezenți.

Cu cel puțin 10 zile înaintea datei fixate pentru adunarea generală de constituire, proprietarii se convoacă prin afișare într-un loc vizibil.

Înfiinţare

Asociația de proprietari se înființează prin acordul scris a cel puțin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor și spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, din cadrul unei clădiri. Acordul se consemnează într-un tabel nominal, anexă la acordul de asociere, tabel care va conține, în mod obligatoriu, următoarele:

  • numele și prenumele proprietarului;
  • adresa;
  • codul numeric personal + seria și numărul actului de identitate;
  • indicarea titlului de proprietate;
  • data exprimării voinței de asociere;
  • semnătura.

Dacă nu este întrunit cvorumul de jumătate plus unu (proprietari prezenţi), o nouă convocare va avea loc, după cel puțin 5 zile de la data primei convocări. În cazul în care nici la a doua convocare nu se poate realiza acordul de asociere din lipsa cvorumului, se face o a treia convocare, după cel puțin 5 zile de la data celei de-a doua convocări. După a treia convocare a adunării generale de constituire, acordul de asociere se consideră realizat, sub condiția exprimării voinței de asociere, consemnată în tabelul nominal, anexă la acordul de asociere, a cel puțin jumătate plus unu din numărul proprietarilor.

Reţinem şi faptul că, în adunarea generală de constituire se prezintă și se adoptă statutul asociației de proprietari, în care se vor cuprinde precizări cu privire la:

  • denumirea, forma juridică, sediul, durata de funcționare ale asociației de proprietari;
  • scopul și obiectul de activitate ale asociației de proprietari;
  • mijloacele materiale și bănești de care poate dispune asociația de proprietari; structura veniturilor și a cheltuielilor;
  • membrii asociației de proprietari, drepturile și obligațiile acestora;
  • structura organizatorică, modul de funcționare, managementul asociației de proprietari;
  • repartizarea cheltuielilor asociației de proprietari;
  • condițiile în care se dizolvă asociația de proprietari;
  • dispoziții finale, modalitatea de rezolvare a litigiilor, relațiile contractuale, penalizările, cazurile de urgență în care se permite accesul în apartament sau în spațiul său al unui delegat al asociației;
  • posibilitatea asigurării, după caz, a unui spațiu de administrare special amenajat, unde se va putea desfășura serviciul de administrare și în care pot fi păstrate în siguranță documentele asociației.

Acordul proprietarilor privind constituirea asociației de proprietari se consemnează într-un proces-verbal al adunării generale de constituire, întocmit în două exemplare originale, semnate de toți proprietarii care și-au dat consimțământul.

Proprietarii își dau consimțământul, de regulă, în adunarea de constituire. În cazul proprietarilor absenți, consimțământul poate fi exprimat prin semnarea procesului-verbal menţionat, în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc adunarea de constituire. Dacă un proprietar se află în imposibilitatea de a semna, se va consemna că acesta și-a dat consimțământul și se va face mențiune despre cauza acestei imposibilități.

ATENŢIE! În clădirile de locuințe cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociații de proprietari pe fiecare tronson ori scară în parte numai în condițiile în care nu există o proprietate comună aferentă tronsoanelor sau scărilor care nu poate fi delimitată.

Dacă este cazul, asociațiile de proprietari înființate pe scări sau tronsoane de clădire își reglementează între ele raporturile juridice cu privire la aspectele tehnice comune acestora, printr-o anexă la acordul de asociere.

Înregistrare

Cererea pentru dobândirea personalității juridice a asociației de proprietari împreună cu statutul, acordul de asociere și procesul-verbal al adunării generale de constituire se depun și se înregistrează la organul financiar local în a cărui rază teritorială se află clădirea.

Acordul de asociere trebuie să conțină:

  • adresa și individualizarea proprietății individuale, potrivit actului de proprietate;
  • numele și prenumele tuturor proprietarilor;
  • descrierea proprietății, cuprinzând: descrierea clădirii, structura clădirii, numărul de etaje, numărul de apartamente structurate pe număr de camere, numărul spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, suprafața terenului aferent clădirii;
  • enumerarea și descrierea părților aflate în proprietate comună;
  • cota-parte indiviză ce revine fiecărui proprietar din proprietatea comună.

Asociația de proprietari dobândește personalitate juridică în baza încheierii judecătorului-delegat desemnat la organul financiar local de către președintele judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială se află clădirea.

Încheierea se dă fără citarea părților și este executorie. Aceasta este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare. Apelul se judecă cu citarea părților.

Înscriere

Înscrierea ulterioară în asociația de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenți la adunarea generală de constituire se face la cererea scrisă a acestora, fără alte formalități.

Modificări

Pentru modificarea sau completarea statutului ori a acordului de asociere este necesar acordul a cel puțin 2/3 din numărul proprietarilor membri ai asociației de proprietari.

Orice modificare sau completare se înregistrează la judecătoria care a emis încheierea judecătorească de înființare, fără alte formalități.

Autor av. Carmen Leon | iunie 26 , 2018 | 0

Modificarea denumirii

Înscrierea sau modificarea emblemei

Schimbarea formei juridice

Transformarea unei societăţi pe acţiuni într-o SE

Schimbarea sediului social în acelaşi judeţ

Schimbarea sediului social în alt judeţ

Transferul sediului social al SE într-un alt stat membru

Prelungirea duratei de funcţionare

Reducerea duratei de funcţionare

Modificarea obiectului de activitate

Actualizarea obiectului de activitate

Modificarea declaraţiilor pe propria răspundere

Majorarea capitalului social

Reducerea capitalului social

Transmiterea părţilor de interes şi a părţilor sociale

Suspendarea sau reluarea activităţii

Schimbarea membrilor organelor de conducere şi de control

Înfiinţarea sau desfiinţarea de sedii secundare

Menţiuni prevăzute la pct. 4.6. din cererea de înregistrare

Modificările la actele constitutive ale GIE şi GEIE

Modificarea datelor de identificare

Numirea lichidatorului în cazul dizolvării judiciare

Excluderea sau retragerea asociaţilor

Fuziunea uneia sau mai multor societăţi într-o societate pe care o constituie

Fuziunea uneia sau mai multor societăţi cu o societate existentă

Fuziunea transfrontalieră

Divizarea parţială a unei societăţi către una sau mai multe societăţi existente

Divizarea parţială a unei societăţi către una sau mai multe societăţi nou constituite

Divizarea totală

Menţiuni înregistrate pe baza cererii de depunere şi/sau menţionare acte

Corectare erori materiale

Autor av. Carmen Leon | iunie 12 , 2018 | 0

Adeverință vechime muncă 2018: Cum obții actul cu care poți dovedi cât ai lucrat la angajatorii tăi

În momentul de față, există două situații diferite în care se poate obține adeverința de vechime în muncă, după cum reiese din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților (Revisal).

1. Eliberarea automată de către angajator. De la sfârșitul anului 2016, angajatorii sunt obligați să elibereze automat, la încetarea contractului individual de muncă, o adeverință de vechime în muncă. Concret, salariatului trebuie să i se dea o adeverință care să ateste activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, dar și un extras din Revisal.

2. Eliberarea la cerere de către angajator. În același timp, orice actual sau fost salariat poate cere oricând, de la angajatorul său, o adeverință care să ateste activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate (după cum rezultă din Revisal și din dosarul personal al angajatului) ori un extras din Revisal (datat și certificat pentru conformitate). Documentul trebuie acordat de angajator în cel mult 15 zile de la data solicitării sale.

In plus, mai există și varianta obținerii unui extras din Revisal de la inspectoratele teritoriale de muncă. Mai precis, se poate apela la această variantă atunci când salariatul cere angajatorului un extras, iar acesta nu-l poate elibera. Astfel, inspectoratele eliberează extrasul din Revisal, din care să rezulte activitatea desfășurată la angajator, în calitate de salariat, în cel mult 15 zile de la data solicitării.
Pentru locurile de munca mai vechi care s-au desfiintat, se solicita informatii de la Arhivele Nationale.

Autor av. Carmen Leon | iunie 12 , 2018 | 0

În prezenta secțiune veți putea vizualiza onorariile estimative pe care le practică

Cabinetul de avocatura Leon si asociatii.

Menționăm de la început că acestor onorarii  vor fi adăugate , dacă este cazul, taxe de expediție, taxe judiciare sau extrajudiciare, cheltuieli de transport / cazare (în caz de deplasare în afara Bucureștiului) etc.

Mai jos vor fi prezentate cu titlu informativ onorarii posibile pentru diverse servicii juridice. Acestea vor fi majorate în funcție de complexitatea cazului și peste maximul stabilit numai  dacă   natura cazului impune activități de documentare suplimentare, altele decât cele obișnuite și avute în vedere la data stabilirii onorariilor orientative ori, dacă la momentul preluării lucrării de către avocat, nu au fost puse la dispoziție toate informațiile care, împreună, ar fi condus la stabilirea unui onorariu diferit față de cel oferit.

  • Onorariul pentru ora de consultanta initiala (onorariu orar) este identic, indiferent de ramura de drept (exceptie facand dreptul penal): 150 RON . Ora inițială de consultanță are o durată medie de până la 60 de minute (timp indivizibil). În funcție de timpul suplimentar, dacă este cazul, onorariul se va majora astfel: până la 15 min = 40 lei; 16-30 min = 75 lei; 31-45 min = 100 lei; 46-60 min = 150 lei.
  • Onorariul pentru ora de consultanta initiala drept penal: 250 RON – 500 RON – in functie de complexitate. Prima oră este indivizibilă. Majorarea onorariului se va efectua   astfel: până la 15 min = 40 lei, 16-30 min = 75 lei, 31-45 min = 100 lei, 46-60 min = 150 lei).
  • Onorariul perceput pe termen (în cauzele litigioase) este același, indiferent de natura litigiului (exclusiv drept penal – 350 RON / termen) și indiferent de durata procesului.
  • pentru litigii din afara Bucureștiului, onorariul pentru instanță se va aplica după cum urmează: la onorariul / term se vor adăuga: un onorariu pentru timpul suplimentar: 100 lei / oră (timp necesar deplasării – estimat prin contract) plus cheltuielile de deplasare / cazare dacă este cazul.
  • Plata onorariilor aferente termenelor de judecată se va face cel mai târziu înainte de prezentarea avocatului în instanță și cel mai devreme cu 24 de ore înainte de ziua stabilită pentru termenul respectiv.
  • Onorarii notificari / notificat:  250 RON – 450 RON (include taxa de expeditie, daca aceasta nu depaseste 10 RON / document).
  • Onorarii verificari contracte:  250 – 700 RON (si in afara timpului de consultanta, cand este cazul)
  • Onorarii de modificare a contractului (maximum 20% din contractul prezentat); 250 – 450 RON (nu include eventuala consultanta initiala, daca este cazul). Pentru modificari mai complexe / mai mari, onorariul se majoreaza corespunzator.
  • Onorarii redactare contracte civile : 400 RON – 850 RON – in functie de complexitate
  • Onorarii redactare contracte comerciale : de la 600 RON
  • Contracte de muncă cu clauze specifice / acte adiționale (redactări / interpretări / modificări):   250 – 650 RON

Contractele redactate pot fi atestate de avocat, la solicitarea clienților. Această atestare presupune prezența ambelor părți semnatare ale contractului. 

  • redactarea cererilor de chemare în judecată, cererile contraventionale, cererile de chemare în garanție, redactarea interogatoriilor, redactarea diverselor documente necesare în cadrul acțiunilor litigioase: 550  – 950 RON
  • redactare concluzii scrise / note de sedință: 350-900 lei (nu include onorariul pentru studierea prealabilă a cazului, acesta fiind distinct și prealabil)
  • analiza documentelor (ex: expertize judiciare) fără a intra în analiza cazului: 300-550 lei 
  • interpretare (explicare) hotărâri / decizii / sentințe judecătorești: 300-500 lei 
  • sinteze în diverse domenii ale legislației interne: 400 – 800 de lei (funcție de complexitatea și numărul domeniilor atinse). În măsura în care sinteza se va prezenta oral clientului, se alocă întâlnirii  15 minute netarifate suplimentar (incluse în onorariul sintezei efectuate)  apoi se percepe un onorariu de 30 lei/15min indivizibile.
  • sinteze legislative de drept european : 500 – 1000 RON
  • cereri de strămutare: 300-500 lei
  • activitati de atestare acte: 120 lei / document
  • cereri de scutire taxa judiciară de timbru, cereri de reexaminare: 250-400 lei

Onorarii analize caz

  • – pre-litigioase: de la  400 RON
  • – litigioase (aflate pe rolul instanțelor de judecată); de la  600 RON

Notă : întâlnirea pentru prezentarea analizei va fi de 75 lei / oră (prima oră indivizibilă), apoi pe indivizibilă fracțiune de 15 min: 25 lei / fracțiune timp.

Onorarii litigii

  • DREPTUL CIVIL :
  • iesiri din indiviziune de la 2150 RON
  • rezilieri / anulari contracte civile de la 1900 RON
  • raspundere delictuala etc: de la 1700 RON
  • uzucapiuni: de la 2500 RON
  • raspunderi contractuale – de la 1900 RON
  • LITIGII MUNCA : 1700 RON – 2500 RON

DREPTUL FAMILIEI

  • divort cu / fără minori: 1600 RON – 2700 RON
  • divort cu / fără minori inclusiv cu privire la partajul: de la 2500 RON
  • partaj după divort: de la 2100 RON
  • încredințări / reincredintări minori (stabilirea domiciliului minorului): 1700 – 2200 RON
  • pensii alimentare: 1800 RON
  • ordonanta presedintie de incredintare temporara minor / atribuire folosinta temporara locuinta / pensie alimentara; 1800-2700 RON – în functie de numarul de capete de cerere
  • divort cu reclamant / parat aflat in afara Romaniei – fara partaj (in imposibilitatea de prezentare) – 2500 RON – 3500 RON (include deplasarea avocatului pentru plata taxei judiciare de timbru in interesul clientului.)
  • ordin de protecție – 1800-2800 lei
  • tutela 1800 – 2800 RON
  • tăgada paternității: 2000 – 3000 lei
  • redactare document planificare familială – planning family (la instanța de judecată sau în scopul desfacerii căsătoriei la notariat): 750 – 1500 RON
  • redactare tranzacții: 1500 – 2000 RON

Alte onorarii estimative:

  • – diverse ordonante presedintiale: de la 1800 RON
  • – actiuni privind anularea clauzelor abuzive in contractele bancare – protectia consumatorului: 1800 RON – 2500 RON
  • – infiintari PFA – 750 RON.
  • infiintari intreprinderi familiale – 800 RON
  • infiintari SRL – 1500 RON – 2500 RON (in functie de numarul de asociati) Onorariul cuprinde: redactarea documentelor, rezervarea numelui societatii, atestarea documentelor, depunerea dosarului la ORC. Ridicarea de la ORC a actelor de finalizare a infiintării societății.
  • litigii asociatii proprietari – 1500 RON – 2500 RON

ONORARIILE SE ACHITĂ INTEGRAL, DE REGULA, LA SEMNAREA CONTRACTULUI DE ASISTENTA JURIDICA – dacă este vorba e un litigiu – ori ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRII .

Serviciile juridice pot fi oferite și clientilor din afara Bucureștiului indiferent de serviciile solicitate ( consultanta, redactari acte/notificări, contracte, analize caz, sinteze legislative etc).

 

Este imposibil să redau exemple de onorarii pentru toate ramurile de drept în care îmi desfășoară activitatea profesională, deoarece sunt prea multe de adăugat, dar se observă cu ușurință că media onorariilor nu este mare, deci nu poate varia prea mult în celelalte domenii.

Considerăm că aceste onorarii sunt la un limită pe care majoritatea o poate suporta, altfel intenția cabinetului este de a veni, astfel, în sprijinul celor care au nevoie de un avocat, dar nu permite să plătească o sumă mare de bani.

Singurele cerinte sunt ca fiecare client care beneficiaza de serviciile Cabinetului sa respecte programarile, termenele de plata si predarea documentelor (daca este cazul) si, in acelasi timp, va beneficia de respectarea programului de primire, corectitudine si respectarea termenelor stabilite pentru finalizarea lucrarilor.

Programările se fac anticipat la nr. 0723.646.221

  • În măsura în care apelul nu poate fi preluat, vă rugăm reveniți mai târziu.
  • Avocatul poate fi angajat într-o consultație juridică sau poate fi aflat în sala de judecată.
  • De asemenea, se pot realiza programari  si prin intermediul e-mail-ului , folosindadresa avocat_leon@yahoo.com.
  • Nu oferim consultatii juridice gratuite la telefon!

Autor av. Carmen Leon | iunie 3 , 2018 | 0

Cabinetul nostru are intotdeauna ca scop colectarea creantelor pe cale amiabila. Totusi, in cazul in care este necesara actiunea pe cale juridica, putem gestiona intregul proces, incepand de la prima recomandare, pana la judecata si executare.

Va informam intotdeauna cu privire la costurile prevazute inainte de a initia orice demers si va sfatuim cu privire la raportul costuri versus potential succes.
Costul si intervalul de timp al actiunilor pe cale juridica variaza de la caz la caz.
Acest serviciu presupune un grad sporit de complexitate pentru care personalizam demersurile in functie de fiecare dosar in parte, tinand cont de solvabilitatea debitorilor si de feedback-ul pe care il dau acestia. Pentru serviciul de recuperare creante scadentele acestora sunt cuprinse intre 31 de zile si termenul general de prescriptie de 3 ani, tinandu-se cont de termenele de prescriptie speciale de un an si doi ani pentru anumiti profesionisti (contabili, arhitecti, avocati etc.)
Contactati-ne la nr. tel. 0723646221 sau la adresa de email:  avocat_leon@yahoo.com

Autor av. Carmen Leon | mai 30 , 2018 | 0

Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, reglementeaza cadrul legal privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor copilului.

Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal.

In situatia cand drepturile acestora nu sunt respectate, se poate obtine suplinirea consimtamantului parintelui pentru orice situatie.

Suplinirea consimtamantului parintelui care refuza sa isi manifeste acordul.

Una din cele mai frecvente situatii este aceea in care, unul din parinti refuza sa isi manifeste acordul cu privire la deplasarea minorului in strainatate impreuna cu celalalt parinte.

In acest caz, pentru suplinirea consimtamantului, avem calea actiunii in justitie prin intermediul careia putem obtine o hotarare judecatoreasca care sa suplineasca acordul celuilalt parinte.

Se poate solicita in instanta suplinirea consimtamantului pentru emiterea pasaportului minorului; pentru inscrierea la gradinita, la scoala, suplinirea consimtamantului parintelui pentru eliberarea pasaportului si deplasarea minorului in strainatate.

Cum procedam in situatia in care termenele acordate de catre instanta sunt prea lungi si exista posibilitatea ca pana la solutionarea cauzei, hotararea judecatoreasca sa nu ne mai fie de folos.  Spre exemplu, in cazul in care am planuit sa plecam in strainatate cu copilul peste doua luni de zile, iar instanta de judecata a dat termen, sa spunem, peste trei luni.

In acest caz avem posibilitatea unei solutionari urgente, prin promovarea unei actiuni in procedura de urgenta,  numita procedura ordonantei presedintiale. Prin acest mijloc procesual, avem sansa de a obtine in termen scurt solutia dorita.

Pentru a putea promova o cerere de ordonanta presedintiala trebuie sa introduceti si actiunea de drept comun pentru suplinirea consimtamantului. Actiunea de drept comun este cea care se judeca in procedura obisnuita si care poate avea o durata lunga de timp.

Autor av. Carmen Leon | mai 17 , 2018 | 0

Art. 1528 Cod Civil. Executarea obligaţiei de a face

(1) În cazul neexecutării unei obligaţii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuşi ori să facă să fie executată obligaţia.

(2) Cu excepţia cazului în care debitorul este de drept în întârziere, creditorul poate să exercite acest drept numai dacă îl înştiinţează pe debitor fie odată cu punerea în întârziere, fie ulterior acesteia.

Obligatia este definite de art. 1528 C.civ. ca fiind o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa execute o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata. Prin obligatie civila se intelege indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic de a avea o anumita conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ, care poate consta in a da, a face sau a nu face ceva, iar in caz de nevoie, poate fi impusa prin forta coercitiva a statului.

Obligatia civila presupune o indatorire a subiectului pasiv care prezinta urmatoarele trasaturi:

-indatorirea subiectului pasiv consta intr-o conduita corespunzatoare conduitei pe care o poate avea subiectul activ

-indatorirea subiectului pasiv poate consta intr-o actiune sau o abtinere

-in caz de nevoie, indatorirea poate fi impusa subiectului pasiv prin forta coercitiva a statului.

Obligatia de a da, obligatia de a face si obligatia de a nu face; In dreptul civil, prin obligatia de a da se intelege indatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real. în principiu, transmiterea dreptului real prin contract se realizează în chiar momentul incheierii contractului, asa incat se întalnesc mai rar obligatii de a da persistente in timp, dupa incheierea actului juridic.

Prin obligaţie de a face se intelege indatorirea de a executa o lucrare, de a presta un serviciu sau de a preda un lucru, deci, în general, orice prestatie pozitiva în afara celor care se incadreaza in noţiunea de „a da” Obligatia de a nu face consta in indatorirea subiectului pasiv de a se abtine de la o actiune sau de la anumite actiuni.

Aceasta obligatie are un continut diferit, dupa cum este corelativa unui drept absolut sau unui drept relativ. Obligatia de a nu face corelativa unui drept absolut inseamna indatorirea generala de a nu face nimic de natura a aduce atingere acestui drept, iar obligatia de a nu face corelativa unui drept relativ este indatorirea subiectului pasiv de a nu face ceva ce ar fi putut sa facă daca nu s-ar fi obligat la abtinere.

Obligaţii civile pozitive şi obligaţii civile negative; Obligatiile pozitive sunt acelea care implica o actiune, obligatia de a da si obligatia de a face.

Obligatiile negative sunt acelea care presupun o abstentiune, deci includem obligatia de a nu face.

Obligatii de rezultat si obligatii de mijloace.

Obligatiile de rezultat (numite şi obligaţii determinate) sunt acele obligatii care constau in indatorirea debitorului de a obtine un rezultat determinat, deci caracteristic acestora este faptul ca obligatia este strict precizata sub aspectul obiectului şi scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea ca, desfasurand o anumita activitate, sa atinga un rezultat bine stabilit.

Obligatii civile obişnuite, obligatii scriptae in rem şi obligatii propter rem.

Obligatia civila obisnuita este aceea care incumba debitorului fata de care s-a nascut; in alte cuvinte, urmeaza a fi executata (sau, dupa cum se mai spune, este opozabila) „intre parti”.

Obligatia scriptae in rem se caracterizeaza prin faptul ca este strans legata de un lucru, astfel încât creditorul isi poate realiza dreptul sau numai daca titularul actual al dreptului real asupra lucrului respectiv va fi obligat sa ii respecte acest drept, desi nu a participat direct si personal la formarea raportului obligational.

Obligatia propter rem este indatorirea ce incumba, in temeiul legii sau chiar al conventiei partilor, detinatorului unui lucru, pentru ratiuni precum: protectia unor lucruri de importanţa nationala, exploatarea judicioasa ori conservarea unor calitati ale unor lucruri importante, existenta unor raporturi de buna vecinatate.

Obligatii civile perfecte şi obligatii civile imperfecte.

Obligaţia civilă perfecta este acea obligatie care se bucura integral de sanctiunea juridica, in sensul ca, in caz de nevoie, creditorul poate obtine concursul fortei coercitive a statului pentru executarea ei. Cele mai multe obligatii intra in aceasta categorie.

Obligatia civila este acea obligatie (tot juridic, iar nu morala) a carei executare nu se poate obtine pe cale silita, dar, in masura in care ar fi executata de bunavoie de catre debitor, acesta din urma nu are dreptul sa pretinda restituirea prestatiei.

Autor av. Carmen Leon | mai 12 , 2018 | 0

Vânzarea la licitaţie publică. Art. 835. Evaluarea imobilului urmărit

(1) Executorul judecătoresc va stabili de îndată, prin încheiere, valoarea de circulaţie a imobilului, raportată la preţul mediu de piaţă din localitatea respectivă, şi o va comunica părţilor.

(2) Totodată, executorul va cere biroului de cadastru şi publicitate imobiliară să îi comunice drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit, precum şi eventualele drepturi de preferinţă înscrise în folosul altor persoane. Titularii acestor drepturi vor fi înştiinţaţi despre executare şi vor fi citaţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.

(3) La cererea părţilor interesate sau în cazul în care nu poate proceda el însuşi la evaluare, executorul judecătoresc va numi un expert care să stabilească valoarea de circulaţie a imobilului.

(4) Cererea de expertiză va fi făcută de părţi, în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la alin. (1), sub sancţiunea decăderii. Expertiza poate fi cerută şi de terţul dobânditor, de coproprietari în cazul prevăzut la art. 822, precum şi de creditorii intervenienţi, în acelaşi termen.

(5) La cerere se vor alătura toate înscrisurile care pot servi pentru evaluarea imobilului.

(6) Expertul va fi numit de către executor prin încheiere executorie, care va arăta şi termenul de depunere a raportului de expertiză, dispoziţiile art. 757 alin. (6)-(9) aplicându-se în mod corespunzător. Încheierea se comunică părţilor şi expertului. Creditorul poate depune la dosar înscrisuri în vederea evaluării imobilului, dacă este cazul.

(7) O altă expertiză nu este admisibilă, dar părţile pot conveni o altă valoare.

(8) Refuzul debitorului de a permite accesul expertului în imobil în vederea evaluării nu împiedică evaluarea, urmând să se ia în considerare înscrisurile depuse la dosarul de executare, precum şi orice alte date sau informaţii disponibile, inclusiv cele obţinute de executor pe baza demersurilor întreprinse în condiţiile art. 659.

Vânzarea la licitaţie publică

Art. 836

Stabilirea preţului imobilului şi a valorii altor drepturi

(1) executorul va fixa preţul imobilului, care va fi preţul de pornire a licitaţiei, la valoarea stabilită conform art. 835, prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor.

(2) Separat de preţul imobilului se va determina şi valoarea drepturilor de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, dacă aceste drepturi au fost intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci; în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară se va avea în vedere valoarea acestor drepturi menţionată în cartea funciară, iar dacă nu este înscrisă, ea se va stabili, când este cazul, prin expertiză, în condiţiile arătate la art. 835.

Nerespectarea acestor prevederi conduce la nulitatea actelor de procedura.

ATENTIE – NU SE VA CONTESTA RAPORTUL IN SINE ci incheierea de stabilire a pretului, fiindca doctrina a aratat in mod clar ca raportul de evaluare nu reprezinta in sinea sa un act de executare pentru a putea fi atacat, ci incheierea prin care executorul stabileste pretul de vanzare in baza raportului este actul de executare ce treuie sa fie supus contestatiei la executare, ori prin atacarea acestui act, denumit “ incheiere de stabilire a pretului vanzarii”debitorul POATE solicita si anularea raportului de evaluare alaturi de incheierea amintita mai sus.

Cabinetul nostru a castigat procese in instanta pentru nerespectarea procedurii.

SEDIUL PRINCIPAL


Sos. Viilor 78-88, bloc 103, sc. 3, sector 5, Bucuresti