• avocat_leon@yahoo.com
  • 0723.646.221

Blog

ABONAMENTE

Autor av. Carmen Leon | noiembrie 22 , 2016 | 0

 Casa de Avocatura poate lucra in doua modalitati:

  • 1. fie se plateste pentru fiecare prestatie avocatiala;
  • 2. fie este vorba de un cumul de prestatii avocatiale , unde onorariile se achita lunar sub forma unui abonament.

Deoarece dorim sa devenim un colaborator strategic pentru fiecare client, am hotarât sa cream si posibilitatea de accesare a serviciilor noastre juridice si persoanelor fizice.

 

50 Euro/ luna pentru 6 luni care include consultanta si asistenta juridica on-line nelimitata.

  • Acest abonament se adreseaza doar societatilor comerciale nou infiintate.
  • Abonamentul nu include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic, acestea fiind tarifate separat.

100 Euro/luna

  • 1 opinie legala pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 1 proces gratuit pe an, reprezentare si asistenta juridica.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 3 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

200 Euro/luna

  • 2 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 2 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 5 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

 250 Euro/luna

  • 4 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 4 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, reprezentare ITM, reprezentare ONRC, redactari de acte cu continut juridic în numar de 7 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

300 Euro/luna

  • 5 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 5 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica, obiectul procesului avand valoarea de maxim 100.000 Ron.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, reprezentare ITM, reprezentare ONRC, redactari de acte cu continut juridic în numar de 9 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

500 Euro/luna

  • 7 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 6 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica, obiectul procesului avand valoarea de maxim 100.000 Ron.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, reprezentare ITM, reprezentare ONRC, redactari de acte cu continut juridic în numar de 12 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 50%

1000 Euro/luna

  • 10 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 10 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica, obiectul procesului avand valoarea de maxim 100.000 Ron.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, reprezentare ITM, reprezentare ONRC, redactari de acte cu continut juridic în numar de 20 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 80%.

Bilet la ordin completat tardiv, dupa termenul de decadere. Nevalabilitate. Somatie cambiala.

Autor av. Carmen Leon | decembrie 10 , 2015 | 0

Completarea ilegala a cambiei/biletului la ordin de catre banci sau institutii financiare, cu depășirea termenului de 3 ani de la data emiterii, fara consimtamantul debitorului, determină nevalabilitatea titlului, aceasta procedura facand parte chiar din sfera penalului.

În legătură cu biletul la ordin în alb, in doctrina există o controversă legată de posibilitatea ca părțile, printr-un act exterior biletului la ordin, să prelungească termenul de 3 ani în care trebuie completat titlul.

Potrivit art. 12 din Legea nr. 58/1934, „posesorul decade din dreptul de a completa cambia in alb dupa trei ani de la data emiterii cambiei, textul fiind aplicabil si biletelor la ordin potrivit art. 106 din acelasi act normativ.

De asemenea, Normele Cadru nr. 6/1994 privind comertul facut de institutiile de credit cu cambii si bilete la ordin prevede ca, completarea cambiei in alb va trebui sa se efectueze in termen de trei ani de la data reala a emiterii. Nerespectarea acestui termen, este sanctionata cu decaderea din dreptul de a completa biletul la ordin, dupa expirarea acestei perioade, biletul la ordin pierzandu-si forta executorie, decadere ce poate fi invocata atat de catre tragator, cat si de catre oricare dintre debitorii cambiali. Normele BNR nr. 6/1994, prevăd în mod clar și neechivoc că termenul de 3 ani nu poate fi prelungit. Este adevărat că normele BNR nu pot adăuga la lege, insa acestea nici nu stabilesc o altă natură juridică a termenului, fiind perfect valabile in limita domeniului lor de aplicare.

Pentru a servi scopului de a garanta plata unor obligații a căror termen depășește limita celor 3 ani de la emiterea cambiei/biletului la ordin, există posibilitatea de a se solicita emiterea unui nou titlu de credit.

Prelungirea termenului de 3 ani, este inacceptabila, in opinia noastra, deoarece ar presupune sa recunoastem implicit  dreptul de a renunța anticipat  la efectele decăderii, ceea ce este de neconceput si imposibil in mod legal, prin faptul că banca/institutia financiara, nu poate renunța anticipat la drepturile celorlalți ulteriori semnatari cambiali, căci le-ar agrava situația, prin prelungirea convențională a termenului făcută cu primul beneficiar, fără consimțământul lor.

In concluzie, completarea cambiei/biletului la ordin cu depășirea termenului de 3 ani de la data emiterii acestora determină nevalabilitatea titlului. Această nevalabilitate poate fi invocată de oricare dintre debitorii cambiali si sanctionata cu nulitatea absoluta a titlului completat tardiv si abuziv de catre emitent, valorificata pe calea contestatiei la executare, in termen de 5 zile de la data primirii somaţiei de executare de către debitor.

Actiunea in pretentii. Raspunderea civila delictuala. Corelatii intre raspunderea penala si raspunderea civila delictuala.

Autor av. Carmen Leon | septembrie 12 , 2015 | 0

Ca forme specifice ale răspunderii juridice, răspunderea penală şi răspunderea civilă delictuală sunt instituţii juridice distincte reglementate de legea penală şi, respectiv, de legea civilă, având temeiuri, regimuri şi funcţii diferite, insa între cele două feluri de răspundere exista mai multe puncte de contact şi o oarecare întrepătrundere.  Răspunderea penală presupune săvârşirea unei fapte ilicite prevăzute de legea penală, în timp ce răspunderea civilă delictuală se angajează ori de câte ori, printr-o faptă ilicită săvârşită de o persoană, se cauzează un prejudiciu material sau moral unei alte persoane.

Dacă fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu constituie în acelaşi timp şi infracţiune va fi angajată atât răspunderea civilă delictuală, cât şi răspunderea penală. In aceste cazuri, acţiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere a persoanelor care au săvârşit infracţiuni în scopul aplicării pedepsei prevăzute de lege, în timp ce acţiunea civilă, dimpotrivă, va avea ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente, în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracţiune.

Acţiunea civilă poate fi alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă (art. 19-26 C. pr. pen.) sau poate fi formulată separat, în faţa instanţei civile, dacă persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, dacă procesul penal a fost suspendat sau dacă instanţa penală, prin hotărâre rămasă definitivă, a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă (art. 27-28 C. pr. pen.). In alte cazuri organul de cercetare penala, considera ca fapta pe care a savarsit-o invinuitul nu intruneste elementele constitutive ale unei fapte penale, ci este un litigiu de natura civila, „sugerand” partii vatamate o actiune in raspundere civila delictuala, respectiv o Actiune in pretentii, in instanta civila.

Răspunderea civila delictuală. Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabileşte prin lege specială.

Din prevederile legale, rezulta ca, pentru angajarea raspunderii civile delictuale, se cer a fi intrunite cumulativ patru conditii, si anume:
1.existenta unui prejudiciu;
2.existenta unei fapte ilicite;
3.existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;
4.existenta vinovatiei celui ce a cauzat prejudiciul, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat.

Stingerea dreptului la acţiunea în răspundere penală nu atrage şi stingerea dreptului la acţiunea în răspundere civilă delictuală şi invers, stingerea acţiunii în răspundere civilă nu atrage şi stingerea acţiunii penale, când fapta ilicită cauzatoare de prejudicii este şi infracţiune.

Procese castigate de cabinetul nostru:

http://portal.just.ro/4/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=400000000240617&id_inst=4

Hartuirea. Infractiune contra libertatii psihice a persoanei.

Autor av. Carmen Leon | aprilie 10 , 2015 | 2

Infracţiune contra libertăţii psihice a persoanei. Hărţuirea.

Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă. Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Aceasta incriminare a fost introdusa in noul Cod penal, pentru a sanctiona acele comportamente cand diferite persoane – in special femei – sunt asteptate si urmarite pe strada sau in alte locuri publice ori sunt agasate prin intermediul unor mesaje telefonice sau similare, toate acestea fiind de natura a crea o stare de temere sau de ingrijorare persoanei in cauza.

Conform NCPP, plangerea prealabila trebuie sa fie introdusa in termen de 3 luni din ziua in care persoana vatamata a aflat despre savarsirea faptei. „Cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data cand reprezentantul sau legal a aflat despre savarsirea faptei”, se arata in actul normativ citat.

Ca răspuns la realităţile existente în societate la acest moment, legiuitorul a introdus în N.C.p. infracţiunea de hărţuire, distinct de infracţiunea de hărţuire sexuală (a se vedea art. 223 din N.C.p.), care poate fi comisă prin: – urmărirea persoanei – supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altui loc frecventat de partea vătămată. Aceste acţiuni ale făptuitorului constituie infracţiunea de hărţuire dacă sunt îndeplinite două cerinţe esenţiale cumulative: 255 ca ele să se desfăşoare în mod repetat şi fără drept sau interes legitim. Urmarea imediată a faptei o constituie producerea, cauzarea unei stări de temere. Fapta poate fi săvârşită şi prin: – efectuarea de apeluri telefonice sau alte comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă (ceea ce include, spre exemplu, poşta electronică sau mesaje scrise transmise prin intermediul telefonului mobil). În această din urmă situaţie, se cere fie ca efectuarea acestor comunicări să fie frecventă sau, fără a fi frecventă, să aibă un conţinut care să producă persoanei vătămate o stare de temere. Pentru existenţa infracţiunii este necesar ca aceste comunicări să îi provoace persoanei vătămate o stare de temere. Din economia textului rezultă că fapta prevăzută la alineatul 1 este distinctă de aceea prevăzută la alin. 2, fiind sancţionate diferit. Apreciem că, în situaţia comiterii faptei atât în varianta prevăzută la alin. 1 cât şi în aceea prevăzută la alin. 2, se poate aplica făptuitorului o pedeapsă în limitele prev. la alin.1, fără a exista un concurs de infracţiuni între cele două, argumentat de dispoziţia finală a alin.2 – „dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Reabilitarea. O amenda penala intr-un stat UE (Germania, Austria), apare si in cazierul din Romania?

Autor av. Carmen Leon | martie 21 , 2015 | 13

Reabilitarea este o institutie de drept penal care are rolul de a inlatura in anumite conditii expres prevazute de codul penal, consecintele condamnarii unei persoane care a savarsit o infractiune penala. Reabilitarea poate fi de drept sau judecatoreasca.

Reabilitarea de drept
Reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată  sub supraveghere, dacă  în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune.

Reabilitarea de drept operează, în cazul unor condamnări de mică gravitate, la pedeapsa amenzii sau la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani. În noul cod penal este prevăzută și reabilitarea de drept în cazul pedepselor cu închisoarea a căror executare a fost suspendată sub supraveghere.

Reabilitarea judecătorească

Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanţă, după  împlinirea următoarelor termene:
a) 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani;
b) 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
c) 7 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani sau în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă, comutată  sau înlocuită  cu pedeapsa închisorii;
d) 10 ani, în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, considerată executată  ca urmare a graţierii, a împlinirii termenului de prescripţie a executării pedepsei sau a liberării condiţionate.

Calculul termenului de reabilitare

Data de la care începe să se socotească termenul de reabilitare este data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale sau data la care aceasta s‐a stins prin prescripția executării pedepsei.
Cererea de reabilitare judecătorească  se admite dacă  cel condamnat întruneşte următoarele condiţii:

a) nu a săvârşit o altă  infracţiune în intervalul legale de timp;
b) a achitat integral cheltuielile de judecată  şi  şi‐a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară  de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să  le îndeplinească sau când partea
civilă a renunţat la despăgubiri.

Legea   nr. 302 din 28 iunie 2004   * republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Potrivit Legii nr. 302/2004 modificată, România are o serie de obligatii internationale in materie penala (extradare, transmitere a cazierului, recunoastere si executare a hotararilor penale, de transferare a persoanelor condamnate). Astfel, este obligată să comunice extrasele şi informaţiile din cazierele judiciare, care-i sunt solicitate de autorităţile judiciare ale unui Stat străin solicitant şi care sunt necesare într-o cauză penală, în aceeaşi măsură în care acestea pot fi comunicate autorităţilor judiciare române într-o situaţie similară. Informaţiile din cazierele judiciare trebuie să fie transmise de serviciul specializat al Ministerului Justiţiei, în conformitate cu Articolele 1872 şi 1873 din secţiunea privind AJR în general a Legii nr. 302/2004 modificate. Articolul 1872 alin. 1 al legii obligă România să informeze un Stat străin cu privire la toate condamnările penale şi măsurile ulterioare luate cu privire la cetăţenii respectivului Stat străin, aşa cum au fost acestea introduse în cazierele judiciare.

De asemenea, informaţiile similare, primite din partea autorităţilor competente ale Statelor străine în cadrul schimbului de informaţii, trebuie să fie primite de Ministerul Justiţiei, care are sarcina de a le transmite autorităţilor competente, în vederea luării de măsuri în conformitate cu competenţele lor, în ceea ce priveşte recunoaşterea şi, respectiv, înregistrarea hotărârilor penale străine (Articolul 1873 alin. 2 din Legea nr. 302/2004 modificată).

 

Astfel ca, orice amenda penala sau infractiune savarsita in statele membre U.E., va fi transmisa si regasita in cazierul din Romania.

Reabilitari efectuate prin cabinetul nostru de avocatura:

http://portal.just.ro/302/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30200000000315013&id_inst=302

SERVICII JURIDICE DREPT PENAL

Autor av. Carmen Leon | octombrie 5 , 2014 | 2

DREPT PENAL

– asistenta si reprezentare în fata organelor de cercetare si urmarire penala (Politie, Parchet, D.N.A. etc.);

– asistenta si reprezentare în fata instantelor de judecata;

– asistenta juridica în faza de executare a pedepselor;

– asistenta / reprezentare juridica în procese penale privind:

– conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului;

– conducerea unui autoturism fara permis;

– infractiuni economice;

– infractiuni legate de traficul si consumul de droguri;

– infractiuni legate de traficul de persoane;

– infractiuni de coruptie;

– alte infractiuni prevazute în legi speciale;

– asistenta si reprezentare pentru parti vatamate si parti civile în cadrul proceselor penale.

 

Alcoolemia la volan, art. 336 Cod penal. Contraventie vs. infractiune

Autor Avocat Moderator | septembrie 4 , 2014 | 0

ALCOOLEMIA LA VOLAN / PRELEVAREA MOSTRELOR BIOLOGICE

Nerespectarea dispozitiilor privind circulatia pe drumurile publice, care întruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, atrage raspunderea penala si se sanctioneaza conform  conform legii.

Printre cele mai importante schimbari introduse de noul Cod Penal se numara si sistemul de pedepse dedicat infractiunilor contra sigurantei circulatiei pe drumurile publice.

Potrivit conţinutului art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, sau cel al art. 336 alin. (1) C. pen. (în vigoare de la 01.02.2014, „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”.

Astfel, conform noilor norme, soferii care au o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange vor putea fi pedepsiti doar cu o amenda penala si in cazul in care soferii refuza recoltarea probelor biologice, pedeapsa scade. Astfel, daca pana in prezent, refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice necesare in vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei unor substante psihoactive se pedepsea cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, Noul cod penal reduce cu doi ani sanctiunea. Prin urmare,  conform noilor reguli, soferii care refuza sa le fie prelevate mostre pentru depistarea alcoolemiei risca inchisoare de la 1 la 5 ani.

Prin modificarea conținutului infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, legiuitorul a urmărit eliminarea posibilității unei estimări retroactive a alcoolemiei, în scopul evitării inconvenientelor create de această estimare. Soluția legislativă prevăzută de art. 87 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 impunea calculul retroactiv al alcoolemiei, care consta în determinarea îmbibației de alcool existente la momentul conducerii autovehiculului și necesita recoltarea a două probe de sânge pentru stabilirea fazei intoxicației etilice (absorbție sau eliminare) și a ratei de eliminare individuală, în perspectiva solicitării expertizei de estimare retroactivă a alcoolemiei.

Fiind sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.336 alin.(1) din Codul penal, în sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr.3 din 12 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.392 din 28 mai 2014, a stabilit că, în aplicarea art.336 alin.(1) din Codul penal, în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală este cel dat de prima prelevare.

În considerentele deciziei mai sus menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că „În noua reglementare legiuitorul a optat să dea relevanță penală valorii alcoolemiei la momentul prelevării primei mostre biologice, moment situat în timp imediat, consecutiv acțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul”.

Printr-o interpretare unică şi singulară, deocamdată, a deciziei Curţii Constituţionale nr. 372 din 16.12.2014 publicată în Monitorul Oficial nr. 69 din 27.01.2015, instanţa de judecată (Curtea Militară de Apel) ajunge la concluzia că „fapta prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal iese din sfera ilicitului penal”, întrucât „dispoziţiile art. 336 alin. (1) Cod penal nu mai prevăd condiţia de incriminare în ceea ce priveşte momentul la care este necesară existenţa îmbibaţiei alcoolice în sânge pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracţiunii”.

În esenţă, se apreciază că, prin declararea ca neconstituţională a sintagmei „la momentul prelevării mostrelor biologice”, lipseşte una „din condiţiile răspunderii juridice pentru această faptă”, respectiv „o condiţie cerinţă esenţială care defineşte elementul material al laturii obiective al infracţiunii”.

In concluzie, sintagma “la momentul prelevării mostrelor biologice”, a fost declarata neconstitutionala, fiind vorba doar de momentul la care este necesară existenţa îmbibaţiei alcoolice în sânge, pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracţiunii, practic ne reintoarcem la reglementarea anterioară cand exista cerinţa ca îmbibaţia alcoolică în sânge, peste limita prevăzută de lege, să existe la momentul conducerii autovehiculului fiind din nou posibil calculul retroactiv.

Articole recente

Comentarii recente

Arhive

Categorii

Meta

SEDIUL PRINCIPAL

Sos. Viilor 78-88, bloc 103, sc. 3, sector 5, Bucuresti

Copyright | Cabinet avocatura Leon & Asociatii | Toate drepturile sunt rezervate | 2019