Blog

Autor av. Carmen Leon | iunie 6 , 2016 | 0

Societatile se pot dizolva conform art. 227 din Legea nr. 31/1990 prin

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;

b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulităţii societăţii;

d) hotărârea adunării generale;

e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;

g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.

Dizolvarea societății comerciale in instanta, în baza art. 227, alin. (1), lit. e) din Legea nr. 31/1990 reprezintă un remediu pus la dispoziție de către legiuitor pentru situația în care dispare elementul „affectio societatis”, iar activitatea societății nu mai poate fi realizată. Astfel ca neîntelegerile constante si de lunga durata aparute între asociati, neîntelegeri referitoare la continuarea activitatii societatii, ca si neimplicarea vadita a unuia dintre asociati în activitatea societatii, denota o lipsa de coerenta si convergenta de interese între asociatii societatii. O asemenea disociere de interese echivaleaza cu o lipsa a lui affectio societatis, element esential pentru buna desfasurare a unei societati comerciale.

Autor av. Carmen Leon | iunie 2 , 2016 | 0

Art. 5 Lg. 77/2016 privind darea in plata privind bunuri imobile

(1) In vederea aplicarii prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care il informeaza ca a decis sa ii transmita dreptul de proprietate asupra imobilului in vederea stingerii datoriei izvorand din contractul de credit ipotecar, detaliind si conditiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.
(2) Notificarea prevazuta la alin. (1) trebuie sa cuprinda si stabilirea unui interval orar, in doua zile diferite, in care reprezentantul legal sau conventional al institutiei de credit sa se prezinte la un notar public propus de debitor in vederea incheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobanzi, penalitati, izvorand din contractul de credit ipotecar, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi.
(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilita la un termen mai scurt de 30 zile libere, perioada in care se suspenda orice plata catre creditor, precum si orice procedura judiciara sau extrajudiciara demarata de creditor sau de persoane care se subroga in drepturile acestuia indreptata impotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.
(4) Cu cel putin 3 zile libere inainte de prima zi de convocare la notarul public, partile transmit acestuia informatiile si inscrisurile necesare incheierii actului de dare in plata.
(5) Toate costurile notariale si, dupa caz, ale executorului judecatoresc sau ale avocatului, se suporta de catre debitor.

Art. 6
(1) De la data primirii notificarii prevazute la art. 5 se suspenda dreptul creditorului de a se indrepta impotriva codebitorilor, precum si impotriva garantilor personali sau ipotecari.
(2) In situatia admiterii definitive a contestatiei prevazute la art. 7, creditorul poate demara sau, dupa caz, relua orice procedura judiciara sau extrajudiciara atat impotriva debitorului, cat si impotriva altor garanti personali sau ipotecari.
(3) Demersurile prevazute la art. 5 si art. 7-9 pot fi intreprinse si de codebitori, precum si de garantii personali sau ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al succesorilor sai.
(4) Actiunea in regres impotriva debitorului principal va putea fi formulata numai dupa stingerea integrala a datoriei izvorand din contractul de credit, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi.

Art. 7
(1) In termen de 10 zile de la data comunicarii notificarii emise in conformitate cu dispozitiile art. 5, creditorul poate contesta indeplinirea conditiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.
(2) Cererea se judeca in procedura de urgenta, cu citarea partilor, de judecatoria in circumscriptia careia domiciliaza consumatorul.
(3) Apelul impotriva hotararii pronuntate in conformitate cu dispozitiile alin. (2) se depune de partea interesata in termen de 15 zile lucratoare de la comunicare si se judeca cu celeritate.
(4) Pana la solutionarea definitiva a contestatiei formulate de creditor se mentine suspendarea oricarei plati catre acesta, precum si a oricarei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subroga in drepturile acestuia impotriva debitorului.
(5) In situatia in care se admite contestatia formulata de creditor, partile vor fi puse in situatia anterioara indeplinirii demersurilor prevazute de prezenta lege.
(6) In termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestatiei, creditorul are obligatia sa se prezinte, in conformitate cu notificarea prealabila a debitorului, la notarul public indicat in cuprinsul acesteia. Dispozitiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atat in vederea transmiterii informatiilor si a inscrisurilor, cat si in vederea stabilirii datei exacte a semnarii actului de dare in plata.

Art. 8
(1) In situatia in care creditorul nu se conformeaza dispozitiilor prevazute de prezenta lege, debitorul poate cere instantei sa pronunte o hotarare prin care sa se constate stingerea obligatiilor nascute din contractul de credit ipotecar si sa se transmita dreptul de proprietate catre creditor.
(2) Cererea se judeca cu celeritate, cu citarea partilor, de catre judecatoria in circumscriptia careia domiciliaza debitorul.
(3) Pana la solutionarea definitiva a cererii prevazute la alin. (1), se mentine suspendarea oricarei plati catre creditor, precum si a oricarei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subroga in drepturile acestuia impotriva debitorului.
(4) Actiunea prevazuta de prezentul articol este scutita de plata taxei judiciare de timbru.
(5) Dreptul de a cere instantei sa constate stingerea datoriilor izvorate din contractele de credit apartine si consumatorului care a fost supus unei executari silite a imobilului ipotecat indiferent de titularul creantei, de stadiul in care se afla ori de forma executarii silite care se continua contra debitorului.

Cabinetul nostru ofera urmatoarele servicii:

  • Verificam/analizam documentele
  • Redactam/transmitem notificarea de dare in plata bancii
  • Reprezentam la notar
  • Revizuim/negociem acordul de dare in plata
  • Reprezentare in instanta daca este cazul in situatia in care se formuleaza contestatie impotriva Notificarii de dare in plata.
  • Legea dării în plată a fost publicată în Monitorul Oficial, urmând ca românii care nu îşi mai pot plăti ratele să aibă posibilitatea de a notifica banca în acest sens.
  • Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3), părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.
    La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, dupa caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urma neputând solicita sume de bani suplimentare.
    De dispozițiile prezentului articol beneficiază și codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligația debitorului principal.
    În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate dupa aceasta dată.
  • Conditii de admisibilitate
  •  In vederea aplicarii prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care il informeaza ca a decis sa ii transmita dreptul de proprietate asupra imobilului in vederea stingerii datoriei izvorand din contractul de credit ipotecar, detaliind si conditiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4 din lege.
    In situatia in care creditorul nu se conformeaza dispozitiilor prevazute de prezenta lege, debitorul poate cere instantei sa pronunte o hotarare prin care sa se constate stingerea obligatiilor nascute din contractul de credit ipotecar si sa se transmita dreptul de proprietate catre creditor.
    Actiunea prevazuta de prezentul articol este scutita de plata taxei judiciare de timbru.
    De la data primirii notificarii se suspenda dreptul creditorului de a se indrepta impotriva codebitorilor, precum si impotriva garantilor personali sau ipotecari.
  • In situatia in care se admite contestatia formulata de creditor, partile vor fi puse in situatia anterioara indeplinirii demersurilor prevazute de prezenta lege.
    In termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestatiei, creditorul are obligatia sa se prezinte, in conformitate cu notificarea prealabila a debitorului, la notarul public indicat in cuprinsul acesteia. Dispozitiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atat in vederea transmiterii informatiilor si a inscrisurilor, cat si in vederea stabilirii datei exacte a semnarii actului de dare in plata.
  • av. Carmen Leon. 0723646221 email: avocat_leon@yahoo.com

Autor av. Carmen Leon | mai 27 , 2016 | 0
Retragerea judiciara. In lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim, asociatul se poate retrage, pentru motive temeinice, doar in baza unei hotarari a tribunalului. Acţiunea în retragerea asociatului este un mijloc procedural reglementat de lege în favoarea acţionarului care doreşte să se retragă din societate, în condiţiile în care lipsesc din actul constitutiv dispoziţiile cu privire la instituţia retragerii sau nu s-a realizat acordul tuturor celorlalţi asociaţi cu privire la aceasta. Este o acţiune personală, în reziliere parţială, pe cale judecătorească, a contractului de societate. Este reglementat de art. 226 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 31/1990, republicată. Se aplică în cazul societăţilor în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, precum şi grupurilor de interes economic. Competenţa aparţine tribunalului locului unde societatea îşi are sediul principal.
Reprezintă motiv temeinic care justifică dorinţa asociatului de a se retrage, de exemplu, simplul fapt că societatea este constituită pe durată nedeterminată;
Un temei suficient pentru o retragere judiciară este, în condiţiile imposibilităţii de a cesiona terţilor părţile de interes deţinute din cauza lipsei unor clauze în acest sens în actul constitutiv, respingerea de către ceilalţi asociaţi a ofertei rezonabile de vânzare a părţilor de interes.
 Neintelegerile grave dintre asociati reprezinta un motiv temeinic in virtutea caruia asociatul se poate adresa instantei de judecata pentru a solicita pronuntarea unei hotarari prin care sa se constate retragerea sa din societate”.
„In cazul unei retrageri judiciare, taxele aferente vor fi suportate de catre asociatul care solicita constatarea retragerii sale din societate, precum si plata contravalorii partilor sociale. Singurele costuri care pot fi determinate la acest moment sunt: taxa de timbru pentru constatarea retragerii asociatului 20 lei, iar raportat la plata contravalorii partilor sociale taxa de timbru este in functie de valoarea acestora. La acestea se vor adauga toate celelalte costuri variabile privind onorarii avocati, experti si alte taxe judiciare”.
In cazul retragerii pe cale judecatoreasca, instanta va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
Retragerea unui asociat dintr-un SRL produce urmatoarele efecte:
  • pierderea calitatii de asociat a celui care s-a retras; el va deveni tert in raport cu societatea din care s-a retras;
  • pierderea drepturilor ce deriva din calitatea de asociat;
  • asociatul retras are dreptul la o cota parte din patrimoniul societatii sau la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia;
  • asociatul ramas raspunde de pierderi si ramane obligat fata de terti pentru operatiile facute de societate, pana la data retragerii.
    In cazul admiterii cererii, retragerea asociatului va avea ca efect dizolvarea societăţii, dacă numărul asociaţilor s-a redus la unul singur, cu excepţia cazului când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic. Instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi. Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părţile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaţilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal. Temeiul de drept este dat de art. 226 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990, republicată.

Autor av. Carmen Leon | aprilie 8 , 2016 | 0

Cheltuielile de judecată

Art. 453 Cod procedura civila, privind acordarea cheltuielilor de judecată, prevede ca:

(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

Procese castigate de cabinetul nostru:

http://portal.just.ro/204/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=20400000000067538&id_inst=204

Autor av. Carmen Leon | aprilie 6 , 2016 | 12

Stabilirea filiaţiei

Art. 429 Cod procedura civila, reglementeaza acţiunea în tăgada paternităţii

Acţiunea în tăgada paternităţii poate fi pornită de soţul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum şi de copil. Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată şi de moştenitorii acestora, în condiţiile legii.

Acţiunea se introduce de către soţul mamei împotriva copilului; când acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva mamei sale şi, dacă este cazul, a altor moştenitori ai săi.

Dacă soţul este pus sub interdicţie, acţiunea poate fi pornită de tutore, iar în lipsă, de un curator numit de instanţa judecătorească.

Mama sau copilul poate introduce acţiunea împotriva soţului. Dacă acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor lui.

Tatăl biologic poate introduce acţiunea împotriva soţului mamei şi a copilului. Dacă aceştia sunt decedaţi, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor.

Contestarea filiaţiei faţă de tatăl din căsătorie

Orice persoană interesată poate cere, oricând, instanţei să constate că nu sunt întrunite condiţiile pentru ca prezumţia de paternitate să se aplice unui copil înregistrat în actele de stare civilă ca fiind născut din căsătorie.

 

Procesele cabinetului nostru:

http://portal.just.ro/4/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=400000000273313&id_inst=4

Autor av. Carmen Leon | decembrie 16 , 2015 | 0

TARIFE SERVICII REGISTRUL COMERTULUI

Consultanta juridica: 100 lei.

Deplasare Registrul Comertului: 150 lei/deplasare.

Servicii prestate COST TOTAL
Onorariu – Taxe
Registrul Comertului
TERMEN
Bucuresti-Ilfov Bucuresti-Ilfov
Autorizare activitati 540 RON
(include onorariu si TVA)
3-5 ZILE
Actualizare date de identificare 640 RON
(include  onorariu si TVA)
3-5 ZILE
Inregistrare si autorizare punct de lucru cu Hotarare AGA/Decizie Asociat Unic 500 RON
(include taxe la Registru, onorariu si TVA)
3-5 ZILE
Prelungire mandat administrator conform act constitutiv 500 RON (onorariu si TVA, nu include taxe)    3-5 ZILE
Inchidere punct de lucru 500 RON (include onorariu si TVA) 3-5 ZILE
Inchidere punct de lucru si deschidere punct de lucru 575 RON (include onorariu si TVA) 3-5 ZILE
Suspendarea/reluarea activitatii 600 RON
(include onorariu si TVA)
3-5 ZILE
Majorare capital social 700 RON (include onorariu si TVA) taxele se platesc separat 3-5 ZILE
Numire administrator 680 RON
(include onorariu si TVA)
3-5 ZILE
Revocare si schimbare de administrator 650 RON (include onorariu si TVA) 3-5 ZILE
Modificare obiect de activitate 750 RON (include onorariu si TVA) 3-5 ZILE
Recodificare (actualizare) obiect de activitate 500 RON (include onorariu si TVA) 3-5 ZILE
Extindere obiect de activitate 700 RON (include onorariu si TVA) 3-5 ZILE
Radiere obiect de activitate 700 RON (include onorariu si TVA) 3-5 ZILE
Prelungire sediu social 500 RON (include onorariu si TVA) 3-5 ZILE
Schimbare sediu social (in cadrul aceluiasi judet) 700 RON
(include taxe la Registru, onorariu si TVA)
3-5 ZILE
Schimbare sediu social in alt judet 1000 RON (include onorariu si TVA) 3-5 ZILE
Prelungirea duratei de functionare 700 RON (include onorariu si TVA) 3-5 ZILE
Schimbare denumire firma 860 RON (include onorariu si TVA) 3-5 ZILE
Cesiune
Excludere 1 asociat
850 RON
(include onorariu si TVA)
3-5 ZILE
Cesiune
Excludere 1 asociat care era si administrator
950 RON
(include onorariu si TVA)
3-5 ZILE
Cesiune
Includere 1 asociat
1000 RON (include onorariu si TVA) 45 ZILE
Cesiune
excludere-includere asociat, revocare administrator,numirea unui nou administrator
1500 RON
(include  onorariu si TVA)
45 ZILE

Autor av. Carmen Leon | decembrie 10 , 2015 | 0

Completarea ilegala a cambiei/biletului la ordin de catre banci sau institutii financiare, cu depășirea termenului de 3 ani de la data emiterii, fara consimtamantul debitorului, determină nevalabilitatea titlului, aceasta procedura facand parte chiar din sfera penalului.

În legătură cu biletul la ordin în alb, in doctrina există o controversă legată de posibilitatea ca părțile, printr-un act exterior biletului la ordin, să prelungească termenul de 3 ani în care trebuie completat titlul.

Potrivit art. 12 din Legea nr. 58/1934, „posesorul decade din dreptul de a completa cambia in alb dupa trei ani de la data emiterii cambiei, textul fiind aplicabil si biletelor la ordin potrivit art. 106 din acelasi act normativ.

De asemenea, Normele Cadru nr. 6/1994 privind comertul facut de institutiile de credit cu cambii si bilete la ordin prevede ca, completarea cambiei in alb va trebui sa se efectueze in termen de trei ani de la data reala a emiterii. Nerespectarea acestui termen, este sanctionata cu decaderea din dreptul de a completa biletul la ordin, dupa expirarea acestei perioade, biletul la ordin pierzandu-si forta executorie, decadere ce poate fi invocata atat de catre tragator, cat si de catre oricare dintre debitorii cambiali. Normele BNR nr. 6/1994, prevăd în mod clar și neechivoc că termenul de 3 ani nu poate fi prelungit. Este adevărat că normele BNR nu pot adăuga la lege, insa acestea nici nu stabilesc o altă natură juridică a termenului, fiind perfect valabile in limita domeniului lor de aplicare.

Pentru a servi scopului de a garanta plata unor obligații a căror termen depășește limita celor 3 ani de la emiterea cambiei/biletului la ordin, există posibilitatea de a se solicita emiterea unui nou titlu de credit.

Prelungirea termenului de 3 ani, este inacceptabila, in opinia noastra, deoarece ar presupune sa recunoastem implicit  dreptul de a renunța anticipat  la efectele decăderii, ceea ce este de neconceput si imposibil in mod legal, prin faptul că banca/institutia financiara, nu poate renunța anticipat la drepturile celorlalți ulteriori semnatari cambiali, căci le-ar agrava situația, prin prelungirea convențională a termenului făcută cu primul beneficiar, fără consimțământul lor.

In concluzie, completarea cambiei/biletului la ordin cu depășirea termenului de 3 ani de la data emiterii acestora determină nevalabilitatea titlului. Această nevalabilitate poate fi invocată de oricare dintre debitorii cambiali si sanctionata cu nulitatea absoluta a titlului completat tardiv si abuziv de catre emitent, valorificata pe calea contestatiei la executare, in termen de 5 zile de la data primirii somaţiei de executare de către debitor.

Autor av. Carmen Leon | noiembrie 16 , 2015 | 0

RADET nu se supune deciziei Inaltei Curti de Justitie si Casatie. Astfel, in actiunea inregistrata la sectia contencios administrativ, art. 249 din Ordin ANRSC 91/2007 “Deconectarile totale individuale nu se pot executa in acele condominii in care nu s-au produs deconectari anterioare” a fost ANULAT DEFINITIV si IREVOCABIL. Sesizată în baza prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Constanta, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr. 18/23.01.2013, in Dosar 1389/36/2012 in care a admis excepţia de nelegalitate a art.249 din Ordin nr.91/2007, constatand nelegalitatea art.249 din Ordinul nr.91/2007, iar la ICCJ, prin Decizia nr. 6351/25.09.2013, hotararea a ramas irevocabila. Cu toate acestea, RADET a refuzat debransarile a mii de solicitanti, ulterior emiterii Deciziei ICCJ, savarsind un abuz. In anul 2014 erau depuse la Radet circa 2000 de dosare pentru debransare, la care Radet a emis aviz nefavorabil, invocand art. 249,nerespectand Decizia ICCJ. Pentru a hotărî astfel, instanţa de contencios administrativ a constatat că, din modalitatea de formulare a dispoziţiilor art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 rezultă instituirea unei condiţii suplimentare faţă de prevederile art. 30 din Legea nr. 325/2006 şi anume, aceea ca anterior anului 2007, „într-un condominiu să fi fost efectuate deconectări individuale pentru a se aproba executarea unor deconectări ulterioare datei de intrare în vigoare a regulamentului aprobat prin ordinul dedus judecăţii”. Astfel ca, in conditiile in care RADET refuza in continuare sa dea avizul tehnic de debransare, solicitantii se pot adresa instantelor civile pentru a o obliga pe aceasta sa ii debranseze.

Autor av. Carmen Leon | septembrie 12 , 2015 | 0

Legea nr. 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 464 din 26 iunie 2015 si va intra in vigoare la data de 26 decembrie 2015. Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situatiei financiare a debitorului persoana fizica, de buna-credinta, acoperirea intr-o masura cat mai mare a pasivului acestuia si descarcarea de datorii, in conditiile prezentei legi.

Prevederile prezentei legi se bazeaza pe urmatoarele principii:

  1. acordarea unei sanse debitorilor de buna-credinta de redresare a situatiei financiare, prin intermediul unui plan de rambursare a datoriilor;
  2. facilitarea negocierii/renegocierii amiabile a creantelor si a incheierii unui acord al creditorilor cu debitorul asupra planului de rambursare a datoriilor;
  3. sprijinirea iesirii din starea de insolventa a debitorului, inclusiv prin descarcarea de datorii, in conditiile legii, intr-un mod sistematic si rational, astfel incat debitorul sa fie motivat sa faca eforturi pentru a desfasura activitati generatoare de venituri, sa fie facilitata reinsertia acestuia in mediul social si contributia sa la viata economica a comunitatii, conform cu nivelul de pregatire profesionala si experienta acumulata;
  4. maximizarea, printr-o procedura colectiva, a gradului de recuperare a creantelor si a gradului de valorificare a activelor, atunci cand este cazul;
  5. asigurarea, in cadrul procedurii colective, a unui tratament echitabil al creditorilor si a unui tratament egal pentru creditorii de acelasi rang;
  6. recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, avand la baza un set de reguli clar determinate si uniform aplicabile;
  7. asigurarea unor proceduri de insolventa eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare si derulare a procedurii intr-un termen rezonabil, intr-o maniera obiectiva si impartiala, cu minim de costuri pentru creditori, debitori, institutii si autoritati publice, precum si pentru orice alte entitasi implicate;
  8. asigurarea unui grad ridicat de transparenta si previzibilitate in procedura, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului si cu protejarea datelor cu caracter personal.

Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor, pe masura ce acestea devin scadente. Insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadentei, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori. Prezumtia este relativa;

Procedurile prevazute de prezenta lege se aplica debitorului persoana fizica ale carei obligatii nu rezulta din exploatarea de catre acesta a unei intreprinderi, in sensul art. 3 din Codul civil, si care:

  1. a) are domiciliul, resedinta sau resedinta obisnuita de cel putin 6 luni anterior depunerii cererii in Romania;
  2. b) este in stare de insolventa, si nu exista o probabilitate rezonabila de a redeveni, intr-o perioada de maximum 12 luni, capabil sa-si execute obligatiile astfel cum au fost contractate, cu mentinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine si pentru persoanele pe care le are in intretinere; probabilitatea rezonabila se apreciaza prin considerarea cuantumului total al obligatiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate fata de nivelul de pregatire profesionala si expertiza ale debitorului, precum si la bunurile urmaribile detinute de acesta;
  3. c) cuantumul total al obligatiilor sale scadente este cel putin egal cu valoarea-prag.

Procedurile prevazute de prezenta lege nu sunt aplicabile debitorului:

  1. a) in cazul caruia a fost inchisa, din motive ce ii sunt imputabile, o procedura de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor, o procedura judiciara de insolventa prin lichidare de active sau o procedura simplificata de insolventa cu mai putin de 5 ani anterior formularii unei noi cereri de deschidere a procedurii insolventei;
  2. b) care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de evaziune fiscala, a unei infractiuni de fals sau a unei infractiuni intentionate contra patrimoniului prin nesocotirea increderii;
  3. c) care a fost concediat in ultimii 2 ani din motive ce ii sunt imputabile;
  4. d) care, desi apt de munca si fara un loc de munca sau alte surse de venit, nu a depus diligenta rezonabila necesara pentru a-si gasi un loc de munca sau care a refuzat, in mod nejustificat, un loc de munca propus sau o alta activitate aducatoare de venit;
  5. e) care a acumulat datorii noi, prin cheltuieli voluptuare in timp ce stia sau ar fi trebuit sa stie ca este in stare de insolventa;
  6. f) care a determinat sau a inlesnit ajungerea in stare de insolventa, cu intentie sau din culpa grava. Se prezuma a fi avut acest efect:
  7. contractarea, in ultimele 6 luni anterior formularii cererii de deschidere a procedurii insolventei, a unor datorii care reprezinta cel putin 25% din valoarea totala a obligatiilor, cu exceptia obligatiilor excluse;
  8. asumarea, in ultimii 3 ani anterior formularii cererii, a unor obligatii excesive prin raportare la starea sa patrimoniala, la avantajele pe care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor care au contribuit semnificativ la incapacitatea debitorului de a-si plati datoriile, altele decat cele datorate de catre acesta persoanelor cu care a contractat astfel;
  9. efectuarea, in ultimii 3 ani anterior formularii cererii, a unor plati preferentiale, care au contribuit in mod semnificativ la reducerea sumei disponibile pentru plata celorlalte datorii;
  10. transferarea, in ultimii 3 ani anterior formularii cererii, de bunuri sau valori din patrimoniul sau in patrimoniul altei persoane fizice sau juridice in timp ce stia sau ar fi trebuit sa stie ca prin aceste transferuri va ajunge in stare de insolventa;
  11. incetarea unui contract de munca prin acordul partilor sau prin demisie in ultimele 6 luni anterior formularii cererii de deschidere a procedurii;
  12. g) care la data formularii cererii de deschidere a unei proceduri de insolventa, potrivit prezentei legi, are deja deschisa o alta procedura de insolventa.

Formele procedurii de insolventa

Procedurile de insolventa reglementate de prezenta lege sunt:

  1. a) procedura de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor;
  2. b) procedura judiciara de insolventa prin lichidare de active;
  3. c) procedura simplificata de insolventa.

Deschiderea procedurii de insolventa pe baza planului de rambursare are ca efect suspendarea provizorie a executarii silite incepute, pentru o perioada de trei luni, cu exceptia situatiei in care instanta decide prelungirea acestei perioade, daca astfel situatia financiara a datornicului ar deveni iremediabil compromisa. Va fi numit un administrator al procedurii falimentului care va intocmi tabelul creantelor si planul de rambursare a datoriilor, prin care va propune achitarea acestoraO serie de datorii nu pot fi esalonate, reduse ori sterse in cadrul procedurilor de insolventa, cum ar fi obligatiile legale sau conventionale de intretinere sau obligatiile rezultate din atragerea raspunderii penale si contraventionale;

Durata de executare a planului este de cinci ani, cu posibilitate de prelungire cu inca un an.

In ceea ce priveste terminologia, multe dintre notiunile pe care le uziteaza acest act normativ, sunt aproximativ identice cu cele din procedura insolventei comerciale. Insa, sunt anumiti termeni specifici, cum ar fi: bunurile neurmaribile (bunuri care nu pot fi valorificate de creditori, insesizabile); o expresie destul de interesanta cu consecinte juridice deosebite este notiunea de creditor inrudit cu debitorul (sot/sotie, persoana fizica care locuieste impreuna cu debitorul, logodnic sau concubin), adica legea da eficienta acestor calitati ale persoanelor, in sensul ca daca exista un fel de convietuire si o coproprietate asupra anumitor bunuri, aceste persoane care locuiesc impreuna, au inclusiv legitimare procesuala activa.

Initierea procedurii de insolventa

(1) Debitorul aflat in stare de insolventa, poate depune la comisia de insolventa o cerere de deschidere a procedurii insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor.

(2) In cazul in care debitorul considera ca situatia sa financiara este iremediabil compromisa si un plan de rambursare a datoriilor nu poate fi elaborat si pus in executare, acesta poate solicita direct instantei judecatoresti competente deschiderea procedurii judiciare de insolventa prin lichidare de active.

Organele care aplica procedura de insolventa sunt: comisia de insolventa si administratorul procedurii, instantele judecatoresti si lichidatorul.

Comisia de insolventa este organul administrativ la nivel teritorial care:

indeplineste atributii decizionale, de control si supraveghere, prevazute de prezenta lege, in procedura de insolventa pe baza de plan de rambursare,  indeplineste atributiile de supraveghere prevazute de prezenta lege, in derularea procedurii de insolventa simplificata;

indeplineste atributiile de indrumare, control si supraveghere, in perioada post-inchidere procedura judiciara de insolventa prin lichidare de active, fiind sprijinita in indeplinirea acestora de lichidator.

(1) Administratorul procedurii administreaza procedura de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor, sub controlul comisiei de insolventa.

(2) Administratorul procedurii este desemnat de comisia de insolventa dintre practicienii in insolventa, executorii judecatoresti, avocatii si notarii publici inscrisi in Lista administratorilor procedurii si lichidatorilor pentru procedura insolventei persoanelor fizice.

Cererile/actiunile din procedura judiciara de insolventa prin lichidare de active, contestatiile impotriva deciziilor comisiei de insolventa prevazute de prezenta lege si cererile de eliberare de datorii sunt de competenta judecatoriei in a carei circumscriptie si-a avut domiciliul, resedinta sau resedinta obisnuita debitorul cel putin 6 luni anterior datei sesizarii instantei.

Lichidatorul administreaza procedura judiciara de insolventa prin lichidare de active, sub controlul instantei judecatoresti, si indeplineste atributiile de supraveghere prevazute de prezenta lege pentru perioada post-procedura judiciara de insolventa prin lichidare de active, sub controlul comisiei de insolventa. El este desemnat de instanta.

Procedura administrativa pe baza de plan de rambursare a datoriilor.

(1) Debitorul depune cererea de deschidere a procedurii insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor la comisia de insolventa competenta.

(2) Cererea poate fi formulata si de catre ambii soti, iar procedura va fi comuna acestora, fiind elaborat un singur plan de rambursare sau, dupa caz, doua planuri de rambursare corelate. Independent de regimul matrimonial aplicabil, daca sotii au si bunuri sau obligatii comune ori sunt codebitori ai aceleiasi obligatii, cererea de deschidere a procedurii insolventei este depusa de sotul debitor doar cu consimtamantul celuilalt sot.

(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile si logodnicului sau persoanei cu care debitorul convietuieste, daca au bunuri dobandite in coproprietate ori sunt codebitori ai aceleiasi obligatii.

(4) Cu cel putin 30 de zile inainte de data depunerii cererii prevazute la alin. (1), debitorul notifica intentia sa de deschidere a procedurii fiecarui creditor cunoscut, prin orice mijloc de comunicare ce asigura confirmarea primirii.

(5) Cererea debitorului este un formular tipizat care cuprinde date si informatii referitoare la:

  1. a) motivele care au condus la ajungerea in stare de insolventa;
  2. b) numele/denumirea creditorilor, domiciliul/sediul social al acestora, valoarea si tipul creantei: certe sau sub conditie, scadente sau nescadente, aratandu-se suma si, daca este cazul, dreptul sau cauza de preferinta;
  3. c) actiunile judiciare impotriva averii debitorului, inclusiv, daca este cazul, procedurile de executare silita incepute, masuri asiguratorii aplicate;
  4. d) demersuri de renegociere extrajudiciara a anumitor datorii intreprinse de debitor anterior formularii cererii de deschidere a procedurii insolventei;
  5. e) statutul civil;
  6. f) statutul profesional;
  7. g) cuantumul veniturilor din munca si al celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale ori reprezentand o alta categorie de prestatii sociale, precum si a oricaror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite in temeiul unui drept de proprietate intelectuala si dividende incasate intr-o perioada de 3 ani anterior depunerii cererii, precum si schimbarile previzionate ale veniturilor in urmatorii 3 ani;
  8. h) bunurile debitorului, incluzand bunurile aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie, cu precizarea altor drepturi reale decat dreptul de proprietate pe care debitorul le detine asupra bunurilor altor persoane;
  9. i) conturile deschise la institutiile de credit sau la societatile de investitii financiare de catre debitor, precum si conturile prin care debitorul isi ruleaza disponibilitatile financiare sau de investitii, precum si disponibilul din aceste conturi;
  10. j) creante al caror titular este debitorul, precum si orice drepturi reale, altele decat dreptul de proprietate, pe care debitorul le detine asupra bunurilor altor persoane;
  11. k) actele cu titlu gratuit, precum si tranzactiile de peste 10 salarii minime pe economie incheiate in ultimii 3 ani anterior formularii cererii;
  12. l) numele persoanelor carora debitorul le presteaza intretinere in mod curent si titlul cu care aceasta este prestata si, daca este cazul, numele persoanelor care contribuie, impreuna cu debitorul, la prestarea acestei intretineri;
  13. m) litigiile in curs sau finalizate in care debitorul este sau a fost parte, care ar putea sa afecteze in orice fel patrimoniul acestuia;
  14. n) mentiunea ca nu a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii prevazute la art.88, a infractiunii de evaziune fiscala, a infractiunilor de fals sau a unei infractiuni intentionate contra patrimoniului prin nesocotirea increderii ori ca a intervenit reabilitarea pentru astfel de condamnari, impreuna cu inscrisurile doveditoare;
  15. o) mentiunea ca nu a beneficiat de o eliberare de datorii reziduale, potrivit prezentei legi, in ultimii 5 ani anterior depunerii cererii, respectiv ca nu a facut obiectul unei proceduri de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor ori de lichidare de active, care a fost inchisa din motive imputabile acestuia, in ultimii 5 ani anterior depunerii cererii;
  16. p) daca este cazul, denumirea societatilor la care debitorul a avut calitatea de asociat unic, administrator sau asociat/actionar in ultimii 2 ani anterior introducerii cererii, numarul sau procentul actiunilor/partilor sociale/partilor de interes detinute;
  17. q) daca este cazul, calitatea de persoana fizica autorizata, titular al unei intreprinderi individuale sau membru al unei intreprinderi familiale detinuta in ultimii 2 ani anterior introducerii cererii;

In termen de 30 de zile de la primirea cererii, comisia de insolventa isi verifica, din oficiu, competenta teritoriala, analizeaza cererea si actele depuse in sustinerea acesteia si, dupa ascultarea debitorului si informarea acestuia cu privire la efectele procedurii, emite, daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege.

  1. a) o decizie de admitere in principiu a cererii de deschidere a procedurii de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor, prin care desemneaza si un administrator al procedurii si in care indica si daca sunt necesare masuri provizorii; sau
  2. b) o decizie prin care constata ca situatia financiara a debitorului este iremediabil compromisa si prin care, numai dupa obtinerea acordului debitorului, sesizeaza instanta pentru deschiderea procedurii judiciare de insolventa prin lichidare de active, in cazul in care debitorul are bunuri si/sau venituri urmaribile.

Comisia de insolventa respinge cererea si in cazul in care debitorul are bunuri valorificabile, din al caror pret se poate acoperi totalitatea creantelor sau cuantumul datoriilor ce ar ramane neplatite este mai mic decat valoarea-prag.

La data emiterii deciziei de admitere in principiu a cererii de deschidere a procedurii insolventei, se suspenda provizoriu, de drept, executarile silite incepute potrivit averii debitoriului. Decizia se comunica de indata executorului judecatoresc.

Suspendarea executarii silite, ca masura provizorie, dureaza pana cel mai tarziu la data aprobarii planului sau, dupa caz, pana la ramanerea definitiva a sentintei prin care se solutioneaza cererea de confirmare a planului sau pana la expirarea termenului de formulare a cererii de confirmare a planului. Perioada suspendarii nu poate depasi 3 luni, cu exceptia situatiei in care instanta a incuviintat prelungirea suspendarii provizorii, pentru durate de pana la 3 luni, daca in lipsa acestei masuri situatia financiara a debitorului ar deveni iremediabil compromisa, existand un risc cert ca planul de rambursare a datoriilor sa nu se poata realiza.

Suspendare de drept. De la data aprobarii planului de rambursare se suspenda de drept toate masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra patrimoniului debitorului.

Situatia contractelor in curs de derulare este exact aceeasi situatie cu cea din dreptul comun al insolventei. Contractele in derulare la data admiterii in principiu a deschiderii procedurii se considera mentinute, art. 1.417 din Codul civil nefiind aplicabil.

Deschiderea procedurii judiciare de insolventa prin lichidare de active are urmatoarele efecte:

  1. a) debitorul nu isi mai poate exercita dreptul de dispozitie asupra bunurilor urmaribile si veniturilor urmaribile din averea sa;
  2. b) se suspenda de drept executarile silite individuale impotriva averii debitorului, daca suspendarea nu a operat anterior, ca efect al unei proceduri de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor;

Daca in termen de 3 ani de la pronuntarea hotararii privind eliberarea de datorii, se descopera ca debitorul a incheiat acte in frauda creditorilor anterior procedurii de insolventa sau pe durata acesteia, orice creditor poate solicita instantei revocarea beneficiului eliberarii de datoriile reziduale.

Daca debitorul decedeaza dupa deschiderea procedurii judiciare de insolventa de lichidare, daca toti creditorii isi exprima acordul, procedura continua cu mostenitorii.

Debitorul beneficiar al unei proceduri de insolventa prevazuta de prezenta lege, care, din motive imputabile, a determinat inchiderea acesteia, nu va mai putea formula, in termen de 5 ani de la data inchiderii, o noua cerere de deschidere a procedurii.

Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice preluate de la Camera Deputatilor.


	
				

Autor av. Carmen Leon | septembrie 12 , 2015 | 0

Ca forme specifice ale răspunderii juridice, răspunderea penală şi răspunderea civilă delictuală sunt instituţii juridice distincte reglementate de legea penală şi, respectiv, de legea civilă, având temeiuri, regimuri şi funcţii diferite, insa între cele două feluri de răspundere exista mai multe puncte de contact şi o oarecare întrepătrundere.  Răspunderea penală presupune săvârşirea unei fapte ilicite prevăzute de legea penală, în timp ce răspunderea civilă delictuală se angajează ori de câte ori, printr-o faptă ilicită săvârşită de o persoană, se cauzează un prejudiciu material sau moral unei alte persoane.

Dacă fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu constituie în acelaşi timp şi infracţiune va fi angajată atât răspunderea civilă delictuală, cât şi răspunderea penală. In aceste cazuri, acţiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere a persoanelor care au săvârşit infracţiuni în scopul aplicării pedepsei prevăzute de lege, în timp ce acţiunea civilă, dimpotrivă, va avea ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente, în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracţiune.

Acţiunea civilă poate fi alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă (art. 19-26 C. pr. pen.) sau poate fi formulată separat, în faţa instanţei civile, dacă persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, dacă procesul penal a fost suspendat sau dacă instanţa penală, prin hotărâre rămasă definitivă, a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă (art. 27-28 C. pr. pen.). In alte cazuri organul de cercetare penala, considera ca fapta pe care a savarsit-o invinuitul nu intruneste elementele constitutive ale unei fapte penale, ci este un litigiu de natura civila, „sugerand” partii vatamate o actiune in raspundere civila delictuala, respectiv o Actiune in pretentii, in instanta civila.

Răspunderea civila delictualăOrice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabileşte prin lege specială.

Din prevederile legale, rezulta ca, pentru angajarea raspunderii civile delictuale, se cer a fi intrunite cumulativ patru conditii, si anume:
1.existenta unui prejudiciu;
2.existenta unei fapte ilicite;
3.existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;
4.existenta vinovatiei celui ce a cauzat prejudiciul, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat.

Stingerea dreptului la acţiunea în răspundere penală nu atrage şi stingerea dreptului la acţiunea în răspundere civilă delictuală şi invers, stingerea acţiunii în răspundere civilă nu atrage şi stingerea acţiunii penale, când fapta ilicită cauzatoare de prejudicii este şi infracţiune.

Procese castigate de cabinetul nostru:

http://portal.just.ro/4/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=400000000240617&id_inst=4

SEDIUL PRINCIPAL


Sos. Viilor 78-88, bloc 103, sc. 3, sector 5, Bucuresti