I
N
C
A
R
C
A

Blog

Autor av. Carmen Leon | aprilie 26 , 2018 | 0

Procedura simplificata privind ordonanta de plata are ca scop recuperarea mai rapida de catre creditor a sumelor de bani pe care debitorul nu le-a platit la scadenta, conform dispozitiilor speciale prevazute in Codul de procedura civila. Prin demararea acestei proceduri, ca si in cazul celorlalte actiuni contencioase, se urmareste stabilitea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, dupa o reglementare prestabilita de la care nu se poate deroga. Art. 1014 alin. (2) din Codul de procedura civila stabileste o exceptie de la dispozitiile speciale privind ordonanta de plata, stipulandu-se faptul ca “nu sunt incluse in sfera de aplicare a procedurii simplificate a ordonantei de plata creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa“. In acelasi timp, excluderea de la folosirea procedurii ordonantei de plata nu este limitata doar la creantele inscrise la masa credala, art. 1014 alin. (1) facand referire la creante ce rezulta dintr-un contract civil, per a contrario nu ar putea fi folosita procedura pentru creante ce decurg dintr-un contract de munca sau pentru plata indemnizatiei de somaj.

  1. Aplicabilitatea ordonantei de plata

Procedura simplificata a ordonantei de plata se aplica conform art. 1014 din Codul de procedura civila creantelor certe, lichide si exigibile constand in obligatii de plata a unor sume de bani ce rezulta dintr-un contract civil, inclusiv din cele incheiate intre un profesionist si o autoritate contractanta, constatat printr-un inscris ori determinate printr-un statut, regulament sau alt inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege. Creanta certa potrivit art. 662 din Codul de procedura civila este aceea a carei existenta este neindoielnica, rezultand din insasi titlul executoriu, caracterul sau nefiind unul litigios. Mai mult, creanta este lichida si exigibila, atunci cand obiectul sau este determinat prin insusi inscrisul ce o prevede si obligatiadebitorului este ajunsa la scadenta, ori cand acesta este decazut din beneficiul termenului de plata .

  1. Somatia de plata

Somatia de plata reprezinta procedura prealabila demararii procesului in fata instantei de judecata prin care debitorul este somat sa faca plata creditorului, stingandu-se astfel datoria contractata fara concursul instantei de judecata . Pentru a produce efecte somatia va fi comunicata debitorului prin intermediul executorului judecatoresc sau prin scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire. Confirmarea de primire reprezinta documentul ce asigura preluareacomunicarii de catre destinatar si in acelasi timp, constituie mijloc de proba al expedierii acesteia catre debitor . In eventualitatea in care creditorul nu a transmis debitorului somatia de plata, instanta va respinge cererea de emitere a ordonantei de plata ca inadmisibila, daca avand in vedere dispozitiile art. 193 alin. (2) din Codul de procedura civila, exceptia este invocata de catre debitor prin intampinare. Astfel, exceptia inadmisibilitatii nu va putea fi invocata din oficiu, de catre instanta, ci numai de catre parat, fiind o exceptie relativa. Prin somatia de plata se pot solicita debitorului, in afara de debitul restant, si penalitati pentru neplata la timp si in conditiile agreate de parti a sumelor restante. Daca partile nu au stabilit nivelul dobanzii pentru plata cu intarziere, se va aplica dobanda legala penalizatoare, calculata potrivit dispozitiilor legale in vigoare. Rata de referinta a dobanzii legale, in vigoare in prima zi calendaristica a semestrului, se va aplica pe intregul semestru. Dupa primirea somatiei, potrivit art. 1015 din Codul de procedura civila, debitorul are un termen de 15 zile de la acest moment pentru achitarea datoriei, aspect prevazut chiar in cuprinsul somatiei. In acelasi timp, art. 1015 alin. (2) din Codul de procedura civila, stipuleaza faptul ca transmiterea somatiei de plata catre debitorconstituie o intrerupere a termenului de prescriptie extinctiva, si totodata, o punere in intarziere a acestuia, numai daca aceasta punere in intarziere este urmata de chemarea lui in judecata in termen de 6 luni de la aceast moment.

  1. Conditiile privind emiterea ordonantei de plata

Fata de situatia in care debitorul nu plateste datoria contractata, dupa trecerea termenului de 15 zile, creditorul poate sa demareze procedura privind ordonanta de plata, existand temeiul legal pentru sesizarea instantei de judecata . In ceea ce priveste cuprinsul cererii, art. 1017 alin. (1) din Codul de procedura civila coroborat cu art. 194 din acelasi cod, stabilesc elementele pe care trebuie sa le indeplineasca aceasta: – numele si prenumele, precum si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului; – numele si prenumele, codul numeric personal, daca este cunoscut, si domiciliul debitorului persoana fizica, iar in cazul debitorului persoana juridica, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, daca sunt cunoscute, codul unic de inregsitrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar; – suma ce reprezinta obiectul creantei, temeiul de fapt si de drept al obligatiei de plata, perioada la care se refera acestea; – termenul la care trebuia facuta plata si orice element necesar pentru determinarea datoriei; – suma ce reprezinta dobanzile aferente sau alte despagubiri ce se cuvin creditorului, potrivit legii; – semnatura creditorului. Sub sanctiunea respingerii cererii privind ordonanta de plata, dovada comunicarii somatiei transmisa debitorului de catre creditor, trebuie sa fie atasata acesteia, iar cererea si actele anexate se depun in copie in atatea exemplare cate parti sunt, plus unul pentru instanta. Prin derogare de la dispozitiile de drept comun existente in O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru ordonantade plata art. 6 al acestui act normativ se stabileste o suma fixa ce trebuie platita pentru intentarea actiunii in instanta, in cuantum de 200 de lei. Dispozitiile referitoare la pricinile urgente se aplica in ceea ce priveste citarea partilor, atat pentru explicatii si lamuriri, precum si pentru a starui in efectuarea platii sumei datorate de catre debitor ori pentru a se ajunge la o intelegere a partilor asupra modalitatilor de plata . Citatia debitorului va fi inmanata partii cu 10 zile inaintea termenului de judecata si insotita, in copie, de cererea creditorului si de actele depuse de acesta in dovedirea pretentiilor. In cuprinsul citatiei, se va mentiona faptul ca debitorul este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 3 zile inaintea termenului de judecata, consecinta fiind aceea ca in cazul nedepunerii, instanta poate considera aceasta ca o recunoastere a pretentiilor creditorului. Sintagma “poate considera o recunoastere a pretentiilor creditorului“ stabileste o simpla prezumtie lasata la aprecierea instantei, care coroborata cu celelalte imprejurari ale cauzei poate determina o asemenea concluzie, ori dimpotriva, poate determina rasturnarea prezumtiei de recunoastere. Contrar regulii generale privind cererile adresate instantelor de judecata, potrivit art. 1019 alin. (4), intampinarea nu se comunica reclamantului, urmand ca acesta sa ia cunostinta de cuprins de la dosarul cauzei. Relativ la aceasta problema, Curtea Constitutionala a Romaniei a fost sesizata cu o exceptie de neconstitutonalitate, privind imposibilitatea reclamantului-creditor din procedura ordonantei de plata de a lua la cunostinta apararile pe care paratul-debitor le-a facut prin intampinare. In urma verificarilor efectuate, Curtea a constatat ca reglementarea privind ordonanta de plata se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta de norma legala si prin urmare nu exista nicio discriminare, aplicabilitatea procedurii speciale fiind una unitara (Decizia Curtii Constitutionale nr. 95/2015).

  1. Solutionarea ordonantei de plata

In ceea ce privesc hotararile instantei in cazul ordonantei de plata, art. 1020 din Codul de procedura civila invedereaza existenta mai multor situatii ce pot duce la solutionarea pricinii. Un prim caz ar putea fi acela in care creditorul declara ca a primit plata sumei datorate, instanta luand act de aceasta imprejurare printr-o incheiere definitiva, consecinta fiind inchiderea dosarului. Totodata, pe parcursul procesului poate interveni intelegerea partilor asupra platii, instanta luand act de aceasta si solutionand pricina printr-o hotarare de expedient ce va fi comunicata. Art. 1021 din Codul de procedura civila stipuleaza posibilitatea debitorului de a contesta creanta, iar in urma verificarilor privind inscrisurile de la dosar, a explicatiilor si lamuririlor partilor, daca instanta constata ca apararea este intemeiata, va respinge cererea creditorului prin incheiere . Pe de alta parte, daca apararile folosite de catre debitor presupun administrarea altor probe decat cele enumerate anterior, iar acestea ar fi admisibile potrivit procedurii de drept comun, instanta va respinge cererea creditorului privind ordonanta de plata prin incheiere .

  1. Emiterea ordonantei de plata

Daca instanta dupa ce verifica cererea si inscrisurile depuse, precum si declaratiile partilor, constata ca pretetiile creditorului sunt intemeiate, va emite o ordonanta de plata, in care se va preciza atat suma, cat si termenul de plata . Fata de situatia in care numai o parte dintre pretentiile creditorului sunt intemeiate, instanta va emite ordonanta de plata numai pentru aceasta parte, stabilind si termenul de plata, iar pentru restul datoriei, creditorul poate formula cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun. Cu referire la termenul de plata, acesta nu poate fi mai mic de 10 zile si nu va putea sa depaseasca 30 de zile de la data comunicarii ordonantei, judecatorul neavand posibilitatea sa stabileasca un alt termen, decat daca partile se inteleg in acest sens. In cazul obligatiilor de plata a cotelor din cheltuielile comune fata de asociatiile de proprietari, precum si a cheltuielilor de intretinere ce revin persoanelor fizice corespunzator suprafetelor locative pe care le folosesc ca locuinte, la cererea debitorului, instanta va putea stabili un termen mai mare sau esalonarea platii, tinand seama de motivele temeinice invocate de debitor in ceea ce priveste posibilitatile efective de plata .

  1. Durata procedurii

Ordonanta de plata va fi emisa in termen de cel mult 45 de zile de la data introducerii cererii, daca debitorul nu contesta creantaprin intampinare. In durata termenului de 45 de zile prevazut anterior, nu intra perioada necesara pentru comunicarea actelor de procedura si nici intarzierea cauzata de creditor, inclusiv cea determinata de modificarea sau completarea cererii.

  1. Anulareaordonantei de plata

Pentru cazurile in care creditorul a obtinut in intregime plata creantei, ori numai partial, debitorul poate formula cerere in anulare, in termen de 10 zile de la data inmanarii sau comunicarii acesteia. In acelasi timp si creditorul poate formula cerere in anulare pentru situatiile in care instanta a respins prin incheiere cererea sa privind emiterea ordonantei de plata, precum si impotriva ordonantei de plata prin care instanta a dispus plata partiala a creantei. Prin cererea in anulare se poate invoca atat nerespectarea cerintelor prevazute de prezentul titlu referitoare la emiterea ordonantei de plata, precum si cauze ulterioare de stingere a obligatiei. Competeneta solutionarii cererii in anulare, conform dispozitiilor art. 1024 alin. (4) din Codul de procedura civila apartine instantei care a emis ordonanta de plata, in complet format din 2 judecatori. Introducerea cererii de anulare nu suspenda executarea, fiind vorba despre o suspendare facultativa, instanta este cea care apreciaza oportunitatea cererii. La cererea debitorului, suspendarea poate sa fie incuviintata cu conditia darii unei cautiuni, al carei cuantum va fi fixat de catre instanta. Daca instanta investita admite in tot sau in parte, cererea in anulare, aceasta va anula ordonanta, in tot sau in parte, pronuntand o hotarare definitiva. Pentru situatiile in care creditorul a solicitat anularea, daca instanta investita admite cererea, va pronunta o hotarare definitiva prin care va emite ordonanta de plata .

  1. Titlul executoriu

Ordonanta de plata prezinta caracter executoriu, iar pentru situatia in care aceasta este atacata cu o cerere in anulare, are autoritate de lucru judecat provizorie pana la solutionarea cererii in anulare. Pentru cazul in care ordonanta de plata nu este atacata cu o cerere in anulare, aceasta devine definitiva ca urmare a neintroducerii sau a respingerii cererii. La momentul punerii in executare a ordonantei de plata, partea interesata poate sa faca contestatie la executare, potrivit dreptului comun. In acest caz, nu se pot invoca decat neregularitati privind procedura de executare, precum si cauze de stingere a obligatiei ivite ulterior ramanerii definitive a ordonantei de plata .

Autor av. Carmen Leon | martie 27 , 2015 | 5

Expertii nostri in executare silita vin in intampinarea dumneavoastra in vederea anularii executarii silite prin urmatoarele posibilitati oferite de vechiul dar si de noul cod de procedura civila :

  • CONTESTAREA EXECUTARII INSASI
  • CONTESTAREA ORICARUI ACT DE EXECUTARE SILITA
  • CONTESTAREA INCHEIERILOR DATE DE CATRE EXECUTORUL JUDECATORESC
  • CONTESTAREA INTELESULUI , INTINDERII SI APLICARII TITLULUI EXECUTORIU
  • CONTESTAREA INCHEIERII DE INCUVIINTARE A EXECUTARII SILITE

Contestaţiile se fac cu respectarea cerinţelor de formă prevăzute pentru cererile de chemare în judecată.

În situația în care executarea silită a început sub imperiul legii vechi, iar după intrarea în vigoare a NCPC, se formulează contestație la executare, ori alte proceduri judiciare în legătură cu executarea silită,  legea aplicabila va fi legea veche, nefiind  un „proces” nou, supus legii noi.

Stabilirea legii aplicabile se va face pentru fiecare fază a procesului civil în parte, însă, odată stabilită, va guverna respectiva fază, în integralitatea sa.

În cazul executării silite, va fi aplicabilă legea în vigoare la data depunerii cererii de executare silită la executorul judecătoresc, concluzie care se impune, prin raportare la dispozițiile art. 622 alin. 2 NCPC, din care rezultă că executarea silită începe odată cu sesizarea organului de executare.

ONORARII ORIENTATIVE – CONTESTATIE LA EXECUTARE SILITA

  1. Pentru creanţele intre 4.000 lei – 10.000 lei, onorariul minim este de 2.000 lei plus un procent de 10% din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
  1. Pentru creanţele intre 10.000 lei – 50.000 lei, onorariul minim este de 3.000 lei plus un procent de 4% din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
  1. Pentru creanţele intre 50.000 lei – 80.000 lei, onorariul minim este de 5.000 lei plus un procent de 3% din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
  1. Pentru creanţele intre 80.000 lei – 100.000 lei, onorariul minim este de 59.000 lei plus un procent de 2% din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
  1. Pentru creanţele intre 100.000 lei – 400.000 lei, onorariul minim este de 6.300 lei plus un procent de 1% din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
  2. Orice serviciu suplimentare judiciar si extrajudiciar, se va tarifa suplimentar.
  3. Toate cheltuielile de judecata se restituie dupa castigarea procesului.

Pentru relatii tel. 0723646221; avocat_leon@yahoo.com

Contestatii castigate de cabinetul nostru:

http://portal.just.ro/4/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=400000000344503&id_inst=4

http://portal.just.ro/300/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30000000000436095&id_inst=300

http://portal.just.ro/204/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=20400000000059022&id_inst=204

http://portal.just.ro/196/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=19600000000150506&id_inst=196

SEDIUL PRINCIPAL


Sos. Viilor 78-88, bloc 103, sc. 3, sector 5, Bucuresti