I
N
C
A
R
C
A

Blog

Autor av. Carmen Leon | mai 11 , 2018 | 0

Buna seara,

am luat un credit doar cu buletinul in urma cu mult timp, o perioada s-a platit rata si pe urma nu am mai muncit niciunul din noi si am ramas cu ratele in urma……dupa un timp am primit o hartie de la un executor sa platesc toata suma. Nu aveam de unde sa achit toata suma si m-am dus la biroul dansului ca sa ajungem la o intelegere a am uitat sa spun ca toate conturile, poprire pe pensie si o parte din salarul sotului lua executorul si eram intre timp plateam o alta rata la banca …. de unde executorul a retras din cont o anumita suma fara sa ma anunte, ci am fost sunata de la banca respectiva ca nu mai platesc rata?Cand am fost la birou la dansul m-a pus sa fac un angajament de plata ca sunt de acord ca sa platesc pe langa conturile blocate sa mai platesc o rata de 150 lei/luna, am fost de acord , am semnat si mi s-a spus ca trebuie sa dau copie dupa actele de la casa sa se depuna la dosar. Eu de buna cuviinta sa ajungem la o intelegere le-am dat. E dar el cu actele de la casa mi-a scos casa la vanzare. Eu l-am dat in judecata pt inselatorie si avem proces in iunie. Problema este dupa toate astea ca incepe licitatia la casa in 28 luna mai 2018. Avocata la care am fost zice asteptati. Este o suma mica ca sa se ajunga la vanzarea unei case. Este legal? unde sa mai apelez? Spuneti-mi va rog?

Autor av. Carmen Leon | mai 8 , 2018 | 0

ART. 110 Obiectul, termenul şi momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţelor fiscale
(1) Dreptul organului fiscal de a stabili creanţe fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel. 
(2) Termenul de prescripţie a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală, dacă legea nu dispune altfel.
(3) Dreptul de a stabili creanţe fiscale se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
(4) Termenul prevăzut la alin. (3) curge de la data săvârşirii faptei ce constituie infracţiune sancţionată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

O modificare importantă a termenelor de prescripţie este cea de la alin. (2), în sensul în care prescripţia curge din 2016 de la 1 iulie, nu de la 1 ianuarie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală. O problemă majoră la care avocatul trebuie să fie atent este necorelarea legislaţiei de la o administraţie judeţeană la alta.  De exemplu, am întâlnit în practică varianta că exigibilitatea intervine de la data raportării fiscale de la art. 280 alin. (3), asa cum apare şi în Noul Cod fiscal, ceea ce este eronat.

 

Pe latura penală, Legea nr. 241/2005 a evaziunii fiscale are termene de prescriere mai mari pentru diverse infracţiuni. Şi la aliniatul 3 există probleme, pentru că stabilirea obligaţiilor fiscale se prescrie în 10 ani, şi rezultă că un prejudiciu la care organul penal nu a obţinut o decizie de impunere în 10 ani, poate fi prescris înainte de termenul de prescriere a laturii penale, pentru că după 10 ani ANAF nu mai poate stabili creanţe în mod legal. Fără calcul nu există prejudiciu şi fără prejudiciu nu există faptă.

Pe lângă art 110, noul Cod fiscal a mai introdus art. 111 ce are relevanţă la întreruperea şi suspendarea termenelor de prescripţie:

ART. 111 Întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale
(1) Termenele de prescripţie prevăzute la art. 110 se întrerup: 
a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune; 
b) la data depunerii de către contribuabil/plătitor a declaraţiei de impunere după expirarea termenului legal de depunere a acesteia; 
c) la data la care contribuabilul/plătitorul corectează declaraţia de impunere sau efectuează un alt act voluntar de recunoaştere a creanţei fiscale datorate.
(2) Termenele de prescripţie prevăzute la art. 110 se suspendă: 
a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
b) pe perioada cuprinsă între data începerii inspecţiei fiscale/verificării situaţiei fiscale personale şi data emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuării inspecţiei fiscale/verificării situaţiei fiscale personale, în condiţiile respectării duratei legale de efectuare a acestora;
c) pe timpul cât contribuabilul/plătitorul se sustrage de la efectuarea inspecţiei fiscale/verificării situaţiei fiscale personale;
d) pe perioada cuprinsă între data declarării unui contribuabil/plătitor inactiv şi data reactivării acestuia.

Art. 111 are câteva lacune, pentru că se referă indirect şi la art. 126 şi 127 care au modificări substantiale faţă de vechiul Cod de procedură fiscală:

ART. 126 Durata efectuării inspecţiei fiscale
(1) Durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită de organul de inspecţie fiscală, în funcţie de obiectivele inspecţiei, şi nu poate fi mai mare de:
a) 180 de zile pentru contribuabilii mari, precum şi pentru contribuabilii/plătitorii care au sedii secundare, indiferent de mărime; 
b) 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii;
c) 45 de zile pentru ceilalţi contribuabili.
(2) În cazul în care inspecţia fiscală nu se finalizează într-o perioadă reprezentând dublul perioadei prevăzute la alin. (1), inspecţia fiscală încetează, fără a se emite raport de inspecţie fiscală şi decizie de impunere sau decizie de nemodificare a bazei de impunere. În acest caz, organul de inspecţie fiscală poate relua inspecţia, cu aprobarea organului ierarhic superior celui care a aprobat inspecţia fiscală iniţială, o singură dată pentru aceeaşi perioadă şi aceleaşi obligaţii fiscale, cu respectarea prevederilor art. 117 alin. (1). 
(3) În cazul încetării inspecţiei fiscale potrivit alin. (2), prevederile art. 111 alin. (2) lit. b) nu sunt aplicabile.

Trebuie subliniat că art. 126 elimină hăţişul de OPANAF-uri ce prelungeau la nesfârşit şi nelegal inspecţiile fiscale din anii precedenţi, ceea ce denotă nelegalitatea termenelor de inspecţie până în 2016, aşa cum menţionam în articole precedente. Faptul că inspecţia fiscală încetează, ar trebui să golească sertarele cu inspecţii ascunse şi nefinalizate de ani de zile.  Aliniatul (3) delimitează clar un termen de prescripţie ce nu poate să fie afectat mai mult de dublu perioadei de inspecţie, încetând perioada de suspendare a termenului de prescripţie.

ART. 127 Suspendarea inspecţiei fiscale
(1) Conducătorul inspecţiei fiscale competent poate decide suspendarea unei inspecţii fiscale în oricare din următoarele situaţii şi numai dacă apariţia acestei situaţii împiedică finalizarea inspecţiei fiscale:
a) pentru desfăşurarea unuia sau mai multor controale încrucişate în legătură cu actele şi operaţiunile efectuate de contribuabilul/plătitorul supus inspecţiei fiscale; 
b) pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de organul de inspecţie fiscală, inclusiv în situaţia în care acestea privesc elaborarea şi prezentarea dosarului preţurilor de transfer;
c) pentru emiterea unei decizii a Comisiei fiscale centrale;
d) pentru efectuarea unei expertize, potrivit 63;
e) pentru efectuarea de cercetări specifice în vederea identificării unor persoane sau stabilirii realităţii unor tranzacţii;
f) pentru solicitarea de informaţii sau documente de la autorităţi, instituţii ori terţi, inclusiv de la autorităţi fiscale din alte state, în legătură cu obiectul inspecţiei fiscale;
g) pentru finalizarea unor acţiuni de control fiscal efectuate în condiţiile legii la acelaşi contribuabil/plătitor care pot influenţa rezultatele inspecţiei fiscale;
h) pentru efectuarea verificărilor la ceilalţi membri ai grupului fiscal unic, definit potrivit Codului fiscal;
i) atunci când, în scopul valorificării informaţiilor rezultate din alte acţiuni de inspecţie fiscală sau obţinute de la alte autorităţi ori de la terţi, se impune începerea de îndată a unei inspecţii fiscale la un alt contribuabil/plătitor;
j) în alte cazuri temeinic justificate.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), inspecţia fiscală este suspendată până la data la care încetează motivul suspendării, dar nu mai mult de 6 luni de la data suspendării. 
 (3) Conducătorul inspecţiei fiscale competent poate decide suspendarea unei inspecţii fiscale la cererea justificată a contribuabilului/plătitorului. În acest caz, suspendarea nu poate fi mai mare de 3 luni.
(4) Conducătorul inspecţiei fiscale competent poate decide suspendarea unei inspecţii fiscale în situaţia în care soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unui act administrativ fiscal emis anterior sau a unei acţiuni în contencios-administrativ, pentru acelaşi contribuabil/plătitor, poate influenţa rezultatele inspecţiei fiscale în curs. În acest caz, inspecţia fiscală se reia după emiterea deciziei de soluţionare a contestaţiei sau după data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. 
(5) Ori de câte ori conducătorul inspecţiei fiscale decide suspendarea inspecţiei, se emite o decizie de suspendare care se comunică contribuabilului/plătitorului.
(6) Data reluării inspecţiei fiscale se aduce la cunoştinţa contribuabilului/plătitorului. 
(7) Perioadele în care inspecţia fiscală este suspendată nu sunt incluse în calculul duratei acesteia.

Noul Cod este însă redactat cu foarte multe erori ce vor necesita timp pentru a fi corectate. Ceea ce spuneam despre art. 126 nu mai este valabil la art. 127  alin. (2), pentru că avem excepţia românească clasică – categoria de la art. 126 alin. (1) lit. c) de 45 de zile care contrazice aplicarea art. 126 alin. (2) de dublu perioadei, 6 luni fiind mai mare decât 90 de zile.

Pentru procesele începute fără determinarea unui prejudiciu cert (fără decizie de impunere), instanţa foloseşte expertiza nu pentru a determina creanţe fiscale (nu are acest drept), ci pentru a asigura controlul legalităţii determinării creanţei fiscale şi verificării acesteia. La anularea actului administrativ fiscal trebuie să înţelegem că nu avem inspecţia fiscală anulată, ci numai actul administrativ fiscal este incorect întocmit în urma controlului fiscal, care are o realitate fiscală diferită. În baza art. 46 CPF lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal, cum ar fi calcului incorect al obiectului actului administrativ duce la nulitatea acestuia. Instanţa în baza art. 279 CPF – Soluţii asupra contestaţiei, are rolul de a anula acea realitate fiscală eronată, dar nu şi anularea dreptului statului de a revizui realitatea fiscală, ca urmare a controlului fiscal şi emiterea unei noi decizii de impunere. Acest aspect este mai clar decât în fostul Cod de procedură fiscală, în teza II a alin (3):

ART. 279 Soluţii asupra contestaţiei
(1) Prin decizie contestaţia poate fi admisă, în totalitate sau în parte, ori respinsă.
(2) În cazul admiterii contestaţiei se decide, după caz, anularea totală sau parţială a actului atacat.
(3) Prin decizie se poate desfiinţa total sau parţial, actul administrativ atacat în situaţia în care din documentele existente la dosar şi în urma demersurilor întreprinse la organul fiscal emitent al actului atacat nu se poate stabili situaţia de fapt în cauza dedusă soluţionării prin raportare la temeiurile de drept invocate de organul emitent şi de contestator. În acest caz, organul emitent al actului desfiinţat urmează să încheie un nou act administrativ fiscal care trebuie să aibă în vedere strict considerentele deciziei de soluţionare a contestaţiei. Pentru un tip de creanţă fiscală şi pentru o perioadă supusă impozitării desfiinţarea actului administrativ fiscal se poate pronunţa o singură dată.
(4) Soluţia de desfiinţare este pusă în executare în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, iar noul act administrativ fiscal emis vizează strict aceeaşi perioadă şi acelaşi obiect al contestaţiei pentru care s-a pronunţat soluţia de desfiinţare.
(5) Prin decizie se poate suspenda soluţionarea cauzei, în condiţiile prevăzute de art. 277.
(6) Prin decizie se poate constata nulitatea actului atacat.
(7) În cazul soluţiilor de desfiinţare, dispoziţiile art. 129 alin. (3) se aplică în mod corespunzător pentru toate categoriile de acte administrativ fiscale contestate, chiar dacă la data refacerii inspecţiei/controlului termenul de prescripţie ar fi împlinit.

Surpriza apare la aliniatul (7), altă excepţie de la regulă, care în cazul unui act administrativ desfiinţat contrazice termenul de prescripţie de la art. 110. Consider că multe din aceste aspecte vor urma calea contestării la Curtea Constituţională. În mod normal, reverificarea trebuie şi ea să respecte termenul de prescripţie, altfel ne aflăm în judecăţi unde termenele de prescripţie cu rejudecare cu tot, pot atinge de la 11 ani în sus (sunt astăzi pe rol procese începute din 2010, cu prescripţie a tranzacţiilor din 2005, pentru care s-a consemnat recent reverificare fiscală, ce poate fi contestată din nou).

Din practica instanţelor de contencios (Decizia nr. 409/2015 din dosarul Curţii de Apel Cluj nr. 415/33/2014) a reieşit fără tăgadă că instanţele nu au rolul de a stabili creanţe fiscale, ANAF fiind singura autoritate, care prin lege specială are acest drept. Parchetul nu are dreptul de a calcula prejudiciu fiscal, dacă acest prejudiciu nu a fost stabilit de ANAF. Instanţa nu poate stabili prejudiciu sau creanţă fiscală, dar poate verifica prin expertiză legalitatea acesteia. Inspecţia fiscală nu este şi nu va fi niciodată perfectă. Atitudinea instanţei trebuie să fie fără echivoc clară şi să protejeze patrimoniul contribuabilului, cu o decizie întemeiată pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză. Prin anularea actului administrativ, în sensul şi aplicarea art. 279 alin. (3), instanţa are tocmai rolul de a urmări corecta stabilire a bazei de impunere şi nu de a anula controlul fiscal, îndreptând o eroare a actului administrativ ce rezultă din inspecţia fiscală cu privire la starea de fapt. Dar tocmai aici este semnul de întrebare, la o anulare a actului administrativ fiscal, pentru că prin anulare apare prescrierea. Introducerea art. 129, ce nu era prevăzut în vechiul Cod de procedură fiscală, rezolvă acest aspect al prescrierii, totuşi apare o necorelare între art. 110 şi 129 alin. (3). Ori este un termen de prescripţie al art. 110, ori este excepţia de la art. 129 alin. (3) – refacerea inspecţiei fiscale ce nu este prevăzută ca excepţie la art 110:

ART. 129 Refacerea inspecţiei fiscale
(1) În situaţia în care, ca urmare a deciziei de soluţionare emise potrivit art. 279 se desfiinţează total sau parţial actul administrativ-fiscal atacat, emis în procedura de inspecţie fiscală, organul de inspecţie fiscală reface inspecţia fiscală, cu respectarea dispoziţiilor art. 276 alin. (3). 
(2) Refacerea inspecţiei fiscale trebuie să respecte strict perioadele fiscale, precum şi considerentele deciziei de soluţionare a contestaţiei care au condus la desfiinţare, astfel cum acestea sunt menţionate în decizie.
(3) Refacerea inspecţiei fiscale şi emiterea noului act administrativ-fiscal sunt posibile chiar dacă pentru perioadele şi obligaţiile fiscale vizate de refacere s-a anulat rezerva verificării ulterioare potrivit art. 94 alin. (3). 
(4) Refacerea inspecţiei fiscale se realizează de către o altă echipă de inspecţie fiscală decât cea care a încheiat actul desfiinţat.

De exemplu, la tranzacţiile imobiliare actul administrativ fiscal a calculat TVA adăugat la preţ şi CJUE a spus în Decizia Tulică/Plavoşin că trebuia inclus în preţ. În mod normal, RIF şi Decizia de impunere sunt nule, pentru că obiectul actului este nul, calculul fiind incorect. Anularea actului administrativ fiscal se face prin emiterea unui nou RIF şi a unei noi decizii de impunere, numai că ANAF are un termen de prescriere de 5 ani şi nu poate recalcula obligaţii fiscale dincolo de termenul de prescripţie. Acest aspect va trebui supus unui control de constituţionalitate.

Codul de procedură penală are câteva articole importante cu privire la procedura de stabilire a unui titlul de creanţă fiscală, dar şi cu privire la diverse aspecte de judecată: la art. 3 alin. (5) prevede: Asupra actelor și măsurilor din cadrul urmăririi penale, care restrâng drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, dispune judecătorul desemnat cu atribuții în acest sens, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Autor av. Carmen Leon | mai 2 , 2018 | 0

Art. 1516 Cod Civil

Drepturile creditorului

(1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei.

(2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin:

1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei;

2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative;

3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.

Cesiune contracte
Autor av. Carmen Leon | mai 1 , 2018 | 0

Anularea/ revocarea donatiei.

Cauzele de revocare. Donatia poate fi revocata pentru ingratitudine si pentru neexecutarea fara justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul (art. 1020). Revocarea pentru ingratitudine si pentru neindeplinirea sarcinilor nu opereaza de drept (art. 1021).

Donatia se revoca pentru ingratitudine in urmatoarele cazuri:
a) daca donatarul a atentat la viata donatorului (caz prevazut si de art. 831 Codul civil 1865), a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat;
b) daca donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave f ata de donator (caz prevazut si de art. 831 Codul civil 1865) ;
c) daca donatarul refuza in mod nejustificat sa asigure alimente donatorului ajuns in nevoie, in limita valorii actuale a bunului dona t, tinandu-se insa seama de starea in care se afla bunul la momentul donatiei (art. 1023). Si acest caz este prevazut s i de art. 831 Codul civil 1865.

Cand poate fi revocata donatia si cand poate fi constatata nulitatea acesteia?

(1) Dreptul la actiunea prin care se solicita revocarea pentru ingratitudine se prescrie in termen de un an din ziua in care donatorul a stiut ca donatarul a savarsit fapta de ingratitudine.
(2) Actiunea in revocare pentru ingratitudine poate fi exercitata numai impotriva donatarului. Daca donatarul moare dupa introducerea actiunii, aceasta poate fi continuata impotriva mostenitorilor.

Revocarea pentru neexecutarea sarcinii. Actiunile in caz de neexecutare a sarcinii.

(1) Daca donatarul nu indeplineste sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii sai in drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donatiei.
(2) In cazul in care sarcina a fost stipulata in favoarea unui tert, acesta poate cere numai executarea sarcinii.
(3) Dreptul la actiunea prin care se solicita executarea sarcinii sau revocarea donatiei se prescrie in termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata (art. 1027).
Revocabilitatea donatiei intre soti. Orice donatie incheiata intre soti este revocabila numai in timpul casatoriei (art. 1031).

Poate fi revocata si promisiunea de donatie?

(1) Promisiunea de donatie se revoca de drept daca anterior executarii sale se iveste unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine.
(2) De asemenea, promisiunea de donatie se revoca de drept si atunci cand, anterior executarii sale, situatia materiala a promitentului s-a deteriorat intr-o asemenea masura incat executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasa pentru acesta ori promitentul a devenit insolvabil (art. 1022).

Pentru contractele de donatie incheiate inainte de 1 octombrie 2011, donatia pentru bunurile viitoare este revocabila (art. 821 Codul civil 1865).

Pot fi revocate, in conditiile stabilite de noul Cod civil, si donatiile incheiate anterior intrarii in vigoare a acestuia?

Donatiile incheiate inainte de 1 octombrie 2011 se revoca pentru nastere de copii in urma donatiunii (art. 102 alin. (1) din Legea 71/2011 si art. 829 Codul civil 1865).

In acest caz, orice donatiuni facute de persoane ce n-au copii sau descendenti existenti in timpul facerii lor, oricare ar fi valoarea acestor donatiuni si sub orice titlu s-ar fi facut, fie chiar donatiunea mutuala sau remuneratorie, fie donatiunea in favoarea maritagiului facuta sotilor de oricare alta persoana, afara de ascendentii lor, sunt revocate de drept, daca donatorul, in urma donatiunii, dobandeste un copil legitim, un postum, sau chiar in afara casatoriei (art. 102 alin. (1) Legea 71/2011 si art. 836 Codul civil 1865).

In cazul in care partile sunt de acord, ele au posibilitatea s a modifice contractul de donatie incheiat inainte de 1 octombrie 2011. In acest caz, potrivit art. 102 alin. (2) din L. 71/2011, modificarea contractului se face cu respectarea legii in vigoare la data modificarii, astfel ca este posibila introducerea unei clauze de renuntare la revocarea donatiei pentru nastere de copii sau pot introduce o clauza de reducere a termenului de prescriptie in cazul nasterii de copii.

Nulitatea donatiei intre soti. Nulitatea casatoriei atrage nulitatea relativa a don atiei facute sotului de rea-credinta (art. 1032).

Autor av. Carmen Leon | aprilie 26 , 2018 | 0

Procedura simplificata privind ordonanta de plata are ca scop recuperarea mai rapida de catre creditor a sumelor de bani pe care debitorul nu le-a platit la scadenta, conform dispozitiilor speciale prevazute in Codul de procedura civila. Prin demararea acestei proceduri, ca si in cazul celorlalte actiuni contencioase, se urmareste stabilitea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, dupa o reglementare prestabilita de la care nu se poate deroga. Art. 1014 alin. (2) din Codul de procedura civila stabileste o exceptie de la dispozitiile speciale privind ordonanta de plata, stipulandu-se faptul ca “nu sunt incluse in sfera de aplicare a procedurii simplificate a ordonantei de plata creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa“. In acelasi timp, excluderea de la folosirea procedurii ordonantei de plata nu este limitata doar la creantele inscrise la masa credala, art. 1014 alin. (1) facand referire la creante ce rezulta dintr-un contract civil, per a contrario nu ar putea fi folosita procedura pentru creante ce decurg dintr-un contract de munca sau pentru plata indemnizatiei de somaj.

  1. Aplicabilitatea ordonantei de plata

Procedura simplificata a ordonantei de plata se aplica conform art. 1014 din Codul de procedura civila creantelor certe, lichide si exigibile constand in obligatii de plata a unor sume de bani ce rezulta dintr-un contract civil, inclusiv din cele incheiate intre un profesionist si o autoritate contractanta, constatat printr-un inscris ori determinate printr-un statut, regulament sau alt inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege. Creanta certa potrivit art. 662 din Codul de procedura civila este aceea a carei existenta este neindoielnica, rezultand din insasi titlul executoriu, caracterul sau nefiind unul litigios. Mai mult, creanta este lichida si exigibila, atunci cand obiectul sau este determinat prin insusi inscrisul ce o prevede si obligatiadebitorului este ajunsa la scadenta, ori cand acesta este decazut din beneficiul termenului de plata .

  1. Somatia de plata

Somatia de plata reprezinta procedura prealabila demararii procesului in fata instantei de judecata prin care debitorul este somat sa faca plata creditorului, stingandu-se astfel datoria contractata fara concursul instantei de judecata . Pentru a produce efecte somatia va fi comunicata debitorului prin intermediul executorului judecatoresc sau prin scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire. Confirmarea de primire reprezinta documentul ce asigura preluareacomunicarii de catre destinatar si in acelasi timp, constituie mijloc de proba al expedierii acesteia catre debitor . In eventualitatea in care creditorul nu a transmis debitorului somatia de plata, instanta va respinge cererea de emitere a ordonantei de plata ca inadmisibila, daca avand in vedere dispozitiile art. 193 alin. (2) din Codul de procedura civila, exceptia este invocata de catre debitor prin intampinare. Astfel, exceptia inadmisibilitatii nu va putea fi invocata din oficiu, de catre instanta, ci numai de catre parat, fiind o exceptie relativa. Prin somatia de plata se pot solicita debitorului, in afara de debitul restant, si penalitati pentru neplata la timp si in conditiile agreate de parti a sumelor restante. Daca partile nu au stabilit nivelul dobanzii pentru plata cu intarziere, se va aplica dobanda legala penalizatoare, calculata potrivit dispozitiilor legale in vigoare. Rata de referinta a dobanzii legale, in vigoare in prima zi calendaristica a semestrului, se va aplica pe intregul semestru. Dupa primirea somatiei, potrivit art. 1015 din Codul de procedura civila, debitorul are un termen de 15 zile de la acest moment pentru achitarea datoriei, aspect prevazut chiar in cuprinsul somatiei. In acelasi timp, art. 1015 alin. (2) din Codul de procedura civila, stipuleaza faptul ca transmiterea somatiei de plata catre debitorconstituie o intrerupere a termenului de prescriptie extinctiva, si totodata, o punere in intarziere a acestuia, numai daca aceasta punere in intarziere este urmata de chemarea lui in judecata in termen de 6 luni de la aceast moment.

  1. Conditiile privind emiterea ordonantei de plata

Fata de situatia in care debitorul nu plateste datoria contractata, dupa trecerea termenului de 15 zile, creditorul poate sa demareze procedura privind ordonanta de plata, existand temeiul legal pentru sesizarea instantei de judecata . In ceea ce priveste cuprinsul cererii, art. 1017 alin. (1) din Codul de procedura civila coroborat cu art. 194 din acelasi cod, stabilesc elementele pe care trebuie sa le indeplineasca aceasta: – numele si prenumele, precum si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului; – numele si prenumele, codul numeric personal, daca este cunoscut, si domiciliul debitorului persoana fizica, iar in cazul debitorului persoana juridica, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, daca sunt cunoscute, codul unic de inregsitrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar; – suma ce reprezinta obiectul creantei, temeiul de fapt si de drept al obligatiei de plata, perioada la care se refera acestea; – termenul la care trebuia facuta plata si orice element necesar pentru determinarea datoriei; – suma ce reprezinta dobanzile aferente sau alte despagubiri ce se cuvin creditorului, potrivit legii; – semnatura creditorului. Sub sanctiunea respingerii cererii privind ordonanta de plata, dovada comunicarii somatiei transmisa debitorului de catre creditor, trebuie sa fie atasata acesteia, iar cererea si actele anexate se depun in copie in atatea exemplare cate parti sunt, plus unul pentru instanta. Prin derogare de la dispozitiile de drept comun existente in O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru ordonantade plata art. 6 al acestui act normativ se stabileste o suma fixa ce trebuie platita pentru intentarea actiunii in instanta, in cuantum de 200 de lei. Dispozitiile referitoare la pricinile urgente se aplica in ceea ce priveste citarea partilor, atat pentru explicatii si lamuriri, precum si pentru a starui in efectuarea platii sumei datorate de catre debitor ori pentru a se ajunge la o intelegere a partilor asupra modalitatilor de plata . Citatia debitorului va fi inmanata partii cu 10 zile inaintea termenului de judecata si insotita, in copie, de cererea creditorului si de actele depuse de acesta in dovedirea pretentiilor. In cuprinsul citatiei, se va mentiona faptul ca debitorul este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 3 zile inaintea termenului de judecata, consecinta fiind aceea ca in cazul nedepunerii, instanta poate considera aceasta ca o recunoastere a pretentiilor creditorului. Sintagma “poate considera o recunoastere a pretentiilor creditorului“ stabileste o simpla prezumtie lasata la aprecierea instantei, care coroborata cu celelalte imprejurari ale cauzei poate determina o asemenea concluzie, ori dimpotriva, poate determina rasturnarea prezumtiei de recunoastere. Contrar regulii generale privind cererile adresate instantelor de judecata, potrivit art. 1019 alin. (4), intampinarea nu se comunica reclamantului, urmand ca acesta sa ia cunostinta de cuprins de la dosarul cauzei. Relativ la aceasta problema, Curtea Constitutionala a Romaniei a fost sesizata cu o exceptie de neconstitutonalitate, privind imposibilitatea reclamantului-creditor din procedura ordonantei de plata de a lua la cunostinta apararile pe care paratul-debitor le-a facut prin intampinare. In urma verificarilor efectuate, Curtea a constatat ca reglementarea privind ordonanta de plata se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta de norma legala si prin urmare nu exista nicio discriminare, aplicabilitatea procedurii speciale fiind una unitara (Decizia Curtii Constitutionale nr. 95/2015).

  1. Solutionarea ordonantei de plata

In ceea ce privesc hotararile instantei in cazul ordonantei de plata, art. 1020 din Codul de procedura civila invedereaza existenta mai multor situatii ce pot duce la solutionarea pricinii. Un prim caz ar putea fi acela in care creditorul declara ca a primit plata sumei datorate, instanta luand act de aceasta imprejurare printr-o incheiere definitiva, consecinta fiind inchiderea dosarului. Totodata, pe parcursul procesului poate interveni intelegerea partilor asupra platii, instanta luand act de aceasta si solutionand pricina printr-o hotarare de expedient ce va fi comunicata. Art. 1021 din Codul de procedura civila stipuleaza posibilitatea debitorului de a contesta creanta, iar in urma verificarilor privind inscrisurile de la dosar, a explicatiilor si lamuririlor partilor, daca instanta constata ca apararea este intemeiata, va respinge cererea creditorului prin incheiere . Pe de alta parte, daca apararile folosite de catre debitor presupun administrarea altor probe decat cele enumerate anterior, iar acestea ar fi admisibile potrivit procedurii de drept comun, instanta va respinge cererea creditorului privind ordonanta de plata prin incheiere .

  1. Emiterea ordonantei de plata

Daca instanta dupa ce verifica cererea si inscrisurile depuse, precum si declaratiile partilor, constata ca pretetiile creditorului sunt intemeiate, va emite o ordonanta de plata, in care se va preciza atat suma, cat si termenul de plata . Fata de situatia in care numai o parte dintre pretentiile creditorului sunt intemeiate, instanta va emite ordonanta de plata numai pentru aceasta parte, stabilind si termenul de plata, iar pentru restul datoriei, creditorul poate formula cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun. Cu referire la termenul de plata, acesta nu poate fi mai mic de 10 zile si nu va putea sa depaseasca 30 de zile de la data comunicarii ordonantei, judecatorul neavand posibilitatea sa stabileasca un alt termen, decat daca partile se inteleg in acest sens. In cazul obligatiilor de plata a cotelor din cheltuielile comune fata de asociatiile de proprietari, precum si a cheltuielilor de intretinere ce revin persoanelor fizice corespunzator suprafetelor locative pe care le folosesc ca locuinte, la cererea debitorului, instanta va putea stabili un termen mai mare sau esalonarea platii, tinand seama de motivele temeinice invocate de debitor in ceea ce priveste posibilitatile efective de plata .

  1. Durata procedurii

Ordonanta de plata va fi emisa in termen de cel mult 45 de zile de la data introducerii cererii, daca debitorul nu contesta creantaprin intampinare. In durata termenului de 45 de zile prevazut anterior, nu intra perioada necesara pentru comunicarea actelor de procedura si nici intarzierea cauzata de creditor, inclusiv cea determinata de modificarea sau completarea cererii.

  1. Anulareaordonantei de plata

Pentru cazurile in care creditorul a obtinut in intregime plata creantei, ori numai partial, debitorul poate formula cerere in anulare, in termen de 10 zile de la data inmanarii sau comunicarii acesteia. In acelasi timp si creditorul poate formula cerere in anulare pentru situatiile in care instanta a respins prin incheiere cererea sa privind emiterea ordonantei de plata, precum si impotriva ordonantei de plata prin care instanta a dispus plata partiala a creantei. Prin cererea in anulare se poate invoca atat nerespectarea cerintelor prevazute de prezentul titlu referitoare la emiterea ordonantei de plata, precum si cauze ulterioare de stingere a obligatiei. Competeneta solutionarii cererii in anulare, conform dispozitiilor art. 1024 alin. (4) din Codul de procedura civila apartine instantei care a emis ordonanta de plata, in complet format din 2 judecatori. Introducerea cererii de anulare nu suspenda executarea, fiind vorba despre o suspendare facultativa, instanta este cea care apreciaza oportunitatea cererii. La cererea debitorului, suspendarea poate sa fie incuviintata cu conditia darii unei cautiuni, al carei cuantum va fi fixat de catre instanta. Daca instanta investita admite in tot sau in parte, cererea in anulare, aceasta va anula ordonanta, in tot sau in parte, pronuntand o hotarare definitiva. Pentru situatiile in care creditorul a solicitat anularea, daca instanta investita admite cererea, va pronunta o hotarare definitiva prin care va emite ordonanta de plata .

  1. Titlul executoriu

Ordonanta de plata prezinta caracter executoriu, iar pentru situatia in care aceasta este atacata cu o cerere in anulare, are autoritate de lucru judecat provizorie pana la solutionarea cererii in anulare. Pentru cazul in care ordonanta de plata nu este atacata cu o cerere in anulare, aceasta devine definitiva ca urmare a neintroducerii sau a respingerii cererii. La momentul punerii in executare a ordonantei de plata, partea interesata poate sa faca contestatie la executare, potrivit dreptului comun. In acest caz, nu se pot invoca decat neregularitati privind procedura de executare, precum si cauze de stingere a obligatiei ivite ulterior ramanerii definitive a ordonantei de plata .

Autor av. Carmen Leon | februarie 28 , 2018 | 0

Cum putem identifica o persoana cu trasaturi narcisiste sau psihopatice?

Motivul pentru care psihopatia nu este inclusa in manualele de boli psihice consta in faptul ca ea este o trasatura de personalitate. Adica te nasti si mori cu aceasta trasatura, spre deosebire de bolile psihice care vin si trec. Deci bolile psihice au in ultima instanta un leac, pe cand psihopatia nu are. De aceea, psihopatia o veti gasi in manualele psihologilor si mai ales ale celor din domeniul judiciar, pentru ca toti ucigasii in serie sunt psihopati. Voi face referire doar la psihopatia “conjugala”, care se manifesta in relatia de cuplu cu  partenerul vulnerabil/slab.

Iata cateva trasaturi ale partenerului psihopat:

  • Volubilitate in exteriorul cuplului
  • Farmec superficial, eleganta vestimentara, pedant
  • Supraevaluarea grandioasa a propriei valori
  • Siret / manipulativ
  • Lipsa remuscarilor sau a sentimentului de vina
  • Afectiune superficiala
  • Cruzime / lipsa empatiei
  • Control slab al comportamentului
  • Absenta unor teluri realiste pe termen lung
  • Impulsivitate
  • Nu accepta responsabilitatea pentru propriile actiuni
  • Relatii de cuplu frecvente si de scurta durata.
  • Aproape orice persoană, indiferent de studii sau conditie sociala, poate fi păcălită la început de masca de normalitate a psihopatului și poate ajunge să fie implicată într-o relație cu un asemenea individ dereglat.
  • În orice caz, chiar dacă unii dintre noi se simt cuceriţi de un psihopat în faza initială de atracție, când el se străduiește să pară mai bun decât un individ normal, foarte puțini oameni, de fapt, aleg să rămână cu un psihopat, odată ce masca de normalitate a acestuia a picat și încep să-i vadă adevărata fire răutăcioasă, abuzivă și maladivă.  Fazele iniţiale de atracţie, fascinaţie şi îndrăgostire sunt destul de normale. Narcisistul psihopat îşi compune cea mai bună faţadă alături de un  partener orbit de iubirea care se înfiripă.
  • Un proces de selecţie naturală apare însă mult mai târziu, pe măsură ce relaţia evoluează, când psihopatul îşi arată adevărata faţă şi relaţia este supusă unor încercări. Psihopaţii nu pot forma relaţii emoţionale de ataşament cu alţii, dar pot mima extrem de bine aceste relaţii.
  • Celor din exterior, chiar si rudelor, le par oameni săritori, sociabili, de încredere, încântători. Tind să aibă familii şi job-uri stabile şi sunt în marea lor parte oameni educaţi. Psihopatul se poate detaşa rapid şi uşor de acţiunile lui, neavand empatie şi implicându-se emoţional într-un grad foarte mic.
  • Spre deosebire de psihopati, narcisistii sunt concentrati doar asupra personalitatii lor. Ei sunt centrul universului, vei gravita in jurul axei lor. Sunt manipulativi in incercarea de a obtine ceea ce doresc si formeaza relatii toxice. Trecutul lor este plin de momente dramatice si sunt foarte buni actori in rolul de victime. Le place sa se victimizeze, intotdeaua ceilalti au fost de vina.
  • La inceput ti se plang tie de faptul ca partenerele anterioare au fost geloase, reci, enervante, nebune, mai apoi te vei alatura si tu listei. In opinia lor, tu esti nebuna, proasta, impulsiva, agresiva etc.
  • Dupa lingusirea si complimentele de la inceput, pe masura ce relatia progreseaza, ei vor incepe sa te critice, sa te insulte in mod subtil, sa faca glume pe seama ta, acuzandu-te ca esti prea sensibila in cazul in care te vei supara.
  • Isi vor alege cuvintele cu grija provocand reactia dorita. Daca reactionezi, vor folosi reactia ta impotriva ta, nerecunoscand cauza care a determinat acea reactie, punand la indoiala propria ta sanatate  psihica, spunandu-ti ca ai inteles gresit.
  • Scopul principal al narcisistilor si al psihopatilor, este cel de a va aduce intr-o stare in care nu puteti trai fara ei, si fac totul nu pentru a construi o relatie sanatoasa, ci pentru a obtine control emotional/material asupra ta, facandu-te sa crezi ca nu poti trai fara ei. Iti va plati vacante, vei locui in casa lui, te va plimba cu masina lui de lux, iti va face cadouri, minimizand tot ce vei face tu pentru el.
  • Pentru un psihopat narcisist, orice rană deschisă devine o invitaţie la ospăţ. El o va tăia şi mai adânc! Fără să pară că simte durerea ta. Sau mai degrabă să se simtă suficient de incitat de durerea ta pentru a o accentua! Va răsuci cuţitul în vechile tale răni cu o plăcere sadică! Te va transforma fără ezitare într-o victimă. Şi te va lovi, devaloriza, agresa verbal, fizic şi emoţional prin toate mijloacele! Şi nu se va opri! Dintr-un admirator al tău, poate deveni cu uşurinţă un demolator, un agresor care te devalorizează constant, mergând până la un nivel absurd. Merite pe care ţi le ridica initial în slăvi, se pot transforma peste noapte în defecte grave, şi ţinte ale ironiilor lui! Toata lumea te va respecta, el nu o va face, el va cauta sa te depersonalizeze.
  • Principala satisfacţie a unui psihopat narcisist va fi să te facă dependent de el. Va duce la nivel de artă această activitate. Şi se va simţi satisfăcut doar în momentul în care va simţi PUTEREA. Faptul că te poate domina complet, şi că a găsit o modalitate de a te obliga să fii „la mâna lui”, îi asigură lui orgasmul intelectual.
  • După unele studii, un psihopat narcisist este un dependent de putere. Un individ bolnav de frică, ce alege ca medicament puterea. Sau mai degrabă iluzia puterii! Psihopatii sunt excitati de nevoia de a domina si pentru ca morala nu-i retine, sfarsesc prin a se purta mitocaneste.
  • Unii dintre acestia avand personalitate psihopatoida reusesc sa ajunga in top,  datorita lacomiei lor de bani sau putere, a perseverentei care-i propulseaza in varf, in afaceri sau in relatii publice, politice. Joaca cu vorbele duce la orbire. In acest fel trasaturile psihopatoide fundamentale se metamorfozeaza in calitati de lider de succes. Şi orice victimă care acceptă, din diverse motive, să încurajeze şi să valideze această iluzie, alimentează automat dependenţa unui psihopat narcisist! La fel cum narcomanul are nevoie de drog, fumătorul de ţigară şi alcoolicul de băutură, pentru a ţine, măcar temporar, sub control fricile puternice, un psihopat narcisist are nevoie de iluzia puterii. Şi de exercitarea cât mai frecventă a ei asupra altor persoane!
  • Deoarece ştie că doar obţinând funcţii, posturi importante sau controlul asupra unor poziţii cheie, va reuşi să găsească suficiente victime lipsite de apărare, asupra cărora să-şi verse nelimitat sadismul. În final, mascând comportamentele disfuncţionale, un psihopat narcisist va reuşi să urce pe scara socială, sacrificând pentru asta orice efort, şi agravând şi mai mult depresia şi anxietatea sa cronică, astfel încât va creşte şi mai mult nevoia de dominare, medicamentul său pentru ele. Până la un nivel incontrolabil!
  • Un psihopat narcisist, de regulă, va refuza să accepte disfuncţionalitatea sa, nerecunoscandu-si niciodata vina, caz în care orice efort în direcţia corectării lui va fi compromis din start! Cum poţi să repari ceva atâta vreme cât tu refuzi să accepţi că disfuncţionalitatea ar fi prezentă, şi că reparaţia este necesară? Pentru că a accepta existenţa unei probleme este primul pas pentru remedierea ei. Iar în lipsa primului pas, nici procesul nu se mai poate declanşa!

    Cum facem sa iesim de sub dominatia unui psihopat narcisist?

    Cel mai eficient „tratament” pentru cazurile de genul acesta este să sprijini victimele lor, ca să conştientizeze problema. Ca să facă un efort pentru a ieşi de sub dominarea unui psihopat narcisist. Să înveţe să devină asertive, să lupte pentru propria persoană, sa se valorizeze şi să refuze cu maximă fermitate dominarea celor în cauză. Odată ce victimele unui psihopat narcisist înţeleg problema, şi devin conştiente de pericolele la care se expun, pot alege să ceară sprijin, şi în cazul fericit, să iasă din zona de conflict.

  • Finalul relaţiei cu un narcisist este foarte tensionat emoțional, este punctul culminant al unui lung lanț de umilinţe și subjugare. Este o răzvrătire a părţilor funcţionale şi sănătoase ale personalităţii partenerei împotriva tiraniei narcisistului.
  • Narcisistul psihopat recreează pentru parteneră cadrul emoţional care l-a format pe el de la început: capriciu, nestatornicie, arbitrar, abandon emoțional (fizic sau sexual).
  • Lumea devine nesigură, terifiantă, iar viata ei fara un scop in lipsa lui, aceasta mai putandu-se agăţa doar de un singur reper: narcisistul psihopat. Şi se agaţă cu disperare. Dacă este un lucru care se poate spune cu certitudine despre cei care se asociază cu narcisişti, acela este că sunt în mod vizibil, chiar foarte vizibil, depedenţi.
  • Partenera nu ştie ce să facă – lucru perfect normal în haosul in care este relaţia cu narcisistul psihopat. Ea nu stie ce vrea și, într-o bună masură, cine e și ce vrea să devină. Aceste întrebări fără răspuns limitează abilitatea partenerei de a percepe realitatea, de a o evalua şi de a o cântări așa cum este. Păcatul ei primordial este că s-a îndrăgostit de o imagine, nu de o persoană reală. Când relaţia se încheie, ceea ce se deplânge este golirea imaginii.
  • Dacă vă recunoașteţi în ipostaza victimei, poate că decizia care trebuie luată în noaptea de Anul Nou (la ceas de bilant) sau de ziua lui, ar fi aceea de a vă regăsi puterea interioară și de a căuta ajutor din afară pentru a scăpa de narcisistul sau de psihopatul din viața dvs. Nu mai permiteți unui individ malefic să vă abuzeze și să vă controleze pentru tot restul vieții, pentru ca meritați mult mai mult decat atât.
  • Indiferent cât de grave par la prima vedere unele consecinţe – divorţ, despartire, demisie, conflicte fizice sau procese în instanţă, orice efort este  justificat, deoarece orice psiholog vă poate confirma că dependenţele netratate se agravează constant. Şi comportamentul disfuncţional în primă fază al unui psihopat narcisist se va agrava rapid în majoritatea cazurilor, dacă nu se acţionează ferm!
  • Relatii toxice, psihopati, narcisisti, dominare, divort. De la drumul de nicaieri catre drumul spre niciunde.   av. Carmen Leon

Autor av. Carmen Leon | februarie 27 , 2018 | 0

Pentru a obliga un debitor aflat într-un stat din afara Uniunii Europene să achite cheltuielile de întreținere trebuie să faceți apel la instanțele statului în care solicitați executarea hotărârii judecătorești. Convențiile internaționale, cum sunt cele incluse în lista de mai jos, vă pot asista în executarea obligației legale de întreținere în străinătate.

Conferinţa de la Haga

Conferinţa de la Haga a adoptat mai multe convenţii în domeniul protecţiei copilului.

De la 01.01.2017, S.U.A., fiind parte a Conventiei de la Haga (1961) pentru pensia alimentara, proceseaza cereri pentru pensie alimentara pentru parintii care nu locuiesc in S.U.A., inclusiv pentru Romania.

Acordul între România și Statele Unite ale Americii pentru îmbunătățirea conformării fiscale internaționale și implementarea măsurilor FATCA (The US Foreign Account Tax Compliance Act), semnat la data de 28 mai 2015 de ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, și însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, Dean Thompson.

Autor av. Carmen Leon | octombrie 17 , 2017 | 0

Prezenta lege se aplica:
a) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de operatori stabiliti in Romania;
b) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale Romaniei;
c) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de operatori care nu sunt stabiliti in Romania, prin utilizarea de mijloace de orice natura situate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia cazului in care aceste mijloace nu sunt utilizate decat in scopul tranzitarii pe teritoriul Romaniei a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrarilor respective.

(Prezenta lege se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice sau juridice, romane ori straine, de drept public sau de drept privat, indiferent daca au loc in sectorul public sau in sectorul privat.
In limitele prevazute de prezenta lege, aceasta se aplica si prelucrarilor si transferului de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor de prevenire, cercetare si reprimare a infractiunilor si de mentinere a ordinii publice, precum si al altor activitati desfasurate in domeniul dreptului penal, in limitele si cu restrictiile stabilite de lege.

Operatorul este obligat sa notifice autoritatii de supraveghere, personal sau prin reprezentant, inainte de efectuarea oricarei prelucrari ori a oricarui ansamblu de prelucrari avand acelasi scop sau scopuri corelate.

Transferul datelor cu caracter personal către statele situate în afara Uniunii Europene, a Zonei Economice Europene, precum şi către statele cărora Comisia Europeană nu le-a recunoscut, prin decizie, un nivel de protecţie adecvat va face obiectul notificării autorităţii.

Prelucrarea datelor personale prin sisteme de supraveghere video, inclusiv transferul acestora într-un stat terţ, trebuie notificată Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, anterior începerii prelucrării, conform prevederilor Deciziei nr. 52/2012 (excepţie: prelucrarea efectuată de o persoană fizică, pentru uz personal, printr-un sistem de supraveghere care captează imagini inclusiv din spaţii publice).

 

Cabinetul nostru prelucreaza notificari pentru inscrierea societatilor in Registrul General de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal.

Pentru programare sunati la telefon: 0723.646.221

Autor av. Carmen Leon | noiembrie 22 , 2016 | 0

 Casa de Avocatura poate lucra in doua modalitati:

  • 1. fie se plateste pentru fiecare prestatie avocatiala;
  • 2. fie este vorba de un cumul de prestatii avocatiale , unde onorariile se achita lunar sub forma unui abonament.

Deoarece dorim sa devenim un colaborator strategic pentru fiecare client, am hotarât sa cream si posibilitatea de accesare a serviciilor noastre juridice si persoanelor fizice.

 

50 Euro/ luna pentru 6 luni care include consultanta si asistenta juridica on-line nelimitata.

  • Acest abonament se adreseaza doar societatilor comerciale nou infiintate.
  • Abonamentul nu include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic, acestea fiind tarifate separat.

100 Euro/luna

  • 1 opinie legala pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 1 proces gratuit pe an, reprezentare si asistenta juridica.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 3 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

200 Euro/luna

  • 2 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 2 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 5 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

 250 Euro/luna

  • 4 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 4 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 7 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

300 Euro/luna

  • 5 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 5 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica, obiectul procesului avand valoarea de maxim 100.000 Ron.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 9 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

500 Euro/luna

  • 7 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 6 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica, obiectul procesului avand valoarea de maxim 100.000 Ron.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 12 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%

1000 Euro/luna

  • 10 opinii legale pe luna la birou
  • consultanta si asistenta juridica nelimitata on-line pentru urgente
  • 10 procese gratuite pe an, reprezentare si asistenta juridica, obiectul procesului avand valoarea de maxim 100.000 Ron.
  • 30% reducere la onorariul fix în cazul unui alt eventual proces.
  • Abonamentul include servicii de reprezentare in fata instantelor de judecata, redactari de acte cu continut juridic în numar de 20 pe luna.
  • pentru depasirea numarului de procese gratuite si numarului de acte juridice redactate acestea fiind tarifate separate cu aplicarea procentului de reducere de 30%.

Autor av. Carmen Leon | iunie 7 , 2016 | 0

In practica, se remarca o tendinta de evitare a acordarii daunelor morale de catre instantele nationale, in litigiile de dreptul muncii. In motivare, instantele arata ca nu s-au prezentat probe indestulatoare pentru dovedirea prejudiciului moral existent.

Conform art. 268 alin. 1 lit. c) Codul Muncii, se poate actiona in instanta în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator.

Potrivit disp. art. 253 Codul muncii, angajatorul este obligat, în temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa îl despagubeasca pe salariat în situatia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligatiilor de serviciu sau în legatura cu serviciul. In consecinta, pentru a exista raspunderea angajatorului este necesar sa fie îndeplinite urmatoarele conditii: calitatea de salariat a persoanei pagubite, fapta ilicita a angajatorului, prejudiciul cauzat salariatului, raportul de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia angajatorului.

Consider ca nu se pot aplica decat tangential regulile cuprinse in Noul Cod civil referitoare la evaluarea prejudiciului: art. 1385 ( “Intinderea reparatiei”),art. 252 ( “Ocrotirea personalitatii umane”) , art. 253 alin.4) ( “Mijloace de aparare”) . Codul civil aduce completari atunci cand un gasim o norma aplicabila in speta, insa raporturile dintre angajat si angajator sunt raporturi ce tin de dreptul muncii, nu de dreptul civil. Intre acestia exista o relatie de subordonare, partile nu sunt puse pe pozitie de egalitate.

Un motiv al reticentei instantelor judecatoresti in acordarea de daune morale in conflictele de munca il reprezinta formularea mai degraba confuza a textului de lege, care face trimitere la incalcarea contractului de munca (raspundere contractuala), in timp ce solicitarea daunelor morale este mai degraba intemeiata pe nerespectarea cu vinovatie a drepturilor sau intereselor unei persoane care deriva din lege (adica pe raspunderea civila delictuala). Astfel, daca interpretam in sens restrans prevederile legale, partile ar trebui sa insereze in mod expres in contractul individual de munca clauze concrete de acordare a daunelor morale catre salariati, ceea ce in practica este destul de nefezabil.

SEDIUL PRINCIPAL


Sos. Viilor 78-88, bloc 103, sc. 3, sector 5, Bucuresti